Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Secunde albe

1 min lectură·
Mediu
în iarna aceea zăpada cotropise orașul
stele albe ningeau verde peste brazi
inima mea pulsa roșie ca
sângele cailor uciși în nămeți
îmi înghețase aburul dragostei
de teamă să nu-mi pierd sufletul multiplicat în secunde
ca și cum luna ar putea să alunece
în lac dintr-o respirație
iar tu ai te-ai topi în coama timpului
atât de viu spre niciunde
cu palme fierbinți am băut încă o porție
de singurătate
/gutuie rotundă parfumată deplin/
ți-am mângâiat potcoava cuvintelor
și am tras cu sete silabe în piept
ține minte orele s-au rostogolit în zăpadă
cu ochi de lincși tot mai lent
în iarna aceea ne-am iubit în zăpadă
fulgii ne înghețau stranii pe obraz
te-am învățat să ții ochii deschiși la orice clinchet de cuvânt
să muști din a lumii caldă ninsoare rând pe rând
022991
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
134
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Angi Cristea. “Secunde albe .” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14100621/secunde-albe

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRR
razvan rachieriu
Îți ''înghețase aburul dragostei'' pe fereastra sufletului, ce vibrează în ritmurile sărbătorilor de iarnă, ne ''topim'' aspirațiile în ''coama timpului'', care înaintează ''atât de viu spre niciunde'', așa cum înaintează ființa înspre nefiind, iar poezia s-a impregnat cu atmosfera ''iernii''.
0
@angi-cristeaAC
Angi Cristea
Anotimpul hibernal îmi este cel mai drag.Mulțumesc, Razvan Rachieriu, pentru comentariu.Tabloul feeriei albe nu poate exista fără panorama timpului și fara iubirea mirobolantă.
0