Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Postulat de gradul zero

1 min lectură·
Mediu
viața staționează exact cât să scriu
câteva postulate
el râde cu buzunarele goale plin de idei poetice până la refuz
lumea văzută în vitrine nu are nasturi
când vine timpul zicerii se preface în guri de canal fierbinți ca niște cărămizi
proaspete
în gară șuieră tăcerea slinoasă pereți drepți ne despart de oraș
oamenii nopții se strâmbă la cer luna stinge singurătăți cu picioare de cocostârc
port în ochii deschiși/falii de incertitudine/
când accepți lipsa de echitate viorile dezacordate piața cu åegume ovală tovarășul-om îți înghite secundele
rar pe nemestecate ca pe o pilulă
nu există antidot pentru exact atât cât
poți iubi
022.940
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
103
Citire
1 min
Versuri
13
Actualizat

Cum sa citezi

Angi Cristea. “Postulat de gradul zero.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14083540/postulat-de-gradul-zero

Comentarii (2)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
„Poți iubi” din ce în ce mai mult, „antidotul” este ura, care lichefiază iubirea și o aruncă în oceanul social, viața încastrată în „câteva postulate” stagnează, staționează, doar libertatea sub toate formele îi poate accelera sensurile, căci „singurătății” i-au crescut „picioare de cocostârc”, pentru a nu se murdări de băltoacele fetide ale imundului.
Am luat „pilula” poeziei tale și m-am simțit mai bine.
0
@angi-cristeaACAngi Cristea
Multumesc pentru comentariul extrem de elaborat, Razvan.In lumea aceasta exista falii de incertitudine si iceburg-uri de singuratate.Singura poezia ne vindeca de imund.
0