Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Fericire de zile noi

1 min lectură·
Mediu
fericirea aceea mi se lipise de tors
nu mă descălțam de secunde în nicio noapte
ți-era foame de timp
îmi întindeai sinceritatea vetustă
iubirea care zăcea sub o sterilă crustă
contaminam lumi de alabastru
cu ultrasentimente/gust de pere
vorbe tăiate în vestul dintre un iepure
și două rupte emisfere
eram încântată de nevederea surdă
pipaiam Eufratul cu toate simțurile opulent
fericirea de atunci nu mai are gustul
ceasului de împrumut
ne iubim pe iarba vie când între noi
s-a lasat bariera
șerpii casei ne trec peste mână
atât cât să lărgim inima
pentru o iubire care fălfâie
drapel al zilelor ce cresc
număr frunze
012.050
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
104
Citire
1 min
Versuri
20
Actualizat

Cum sa citezi

Angi Cristea. “Fericire de zile noi.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14081106/fericire-de-zile-noi

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
“Sinceritatea vetustă” decade în snobism duplicitar, iar “foamea timpului” devoră “fericirea” neprotejată de ființa umblând “desculță” printre “secunde” vâscoase, și “iubirea zace sub o sterilă crustă”, pentru a nu fi “contaminată” de calamitățile lumii spirituale.
“Numeri frunze”, și dacă ai avea răbdarea să numeri toate frunzele unui copac, ai dizolva tumultul, neliniștile și frământările cu substanța densă a unui calm imens.
0