Poezie

Corzi neacordate

1 min lectură·14 februarie 2015

Mediu

trenul calcă sufletul ierbii îmi răstignesc cele

o mie și una de nopți într-o gară

se moare pe șine de o cafea nefiresc de amară

zațul vieții este la tine în palme

ninge cu fulgi plânși de un curcubeu deșirat

simt iubiri desdemonic brăzdându-mi spatele hașurat

anonimi iubesc haltă cu haltă

circul vieții se trăiește apostolic cu artă

spinii unor roze în inima de permanență îmi cresc

parfumul apelor clare inundă grătarul sufletelor transexuale

este o implozie de sentimente vibrează corzi neacordate letale

din iubire se metamorfozează se migrează se (mai) moare

cu liniștea încalț norii obtuzi

iubirea țipă pe străzi ca la un carnaval donquijotesc

deghizat orice suflet îți pare onest

se scrie cu secunde în closetul unor boemi teiubesc

de parcă orice evă ar arde pe rug la zero grade

iar un anodin ar cunoaște al iubirii mister

candela celor o mie de zile ale celor mai iubiți dintre pământeni

(i)luminează întreg al lumii acoperiș/africă neagră drog efemer/

se iubește gară cu gară haltă cu haltă

să rămâi în trenul bovaric

cu cicatrici sângerânde este shakesperian o artă

fără arsenic zi de zi secundă cu secundă

agățând în mărul ispitelor inima albăstruie legată cu fundă

001.339

Angi Cristea. “Corzi neacordate.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/angi-cristea/poezie/14065497/corzi-neacordate

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.