despre un anume sfârșit

era parcă prin nouășpatru și nu știam când are să vină

eu nu mă uitam la teve iar ei nu spuneau nimic despre asta

veneam din discotecă și era destul de târziu

pe cer o pată roșie de ziceai că luna este la perigeu

numai că nu era ea

taică-meu când auzea babele vorbind pe la colțuri, spunea că sunt prostii

când a căzut însă cu capul de masă chestia asta nu mai avea niciun sens

o săptămână am băut ca nebunul

acum eu eram capul familiei, eu trebuia să mă implic.

cine spune că timpul vindecă are perfectă dreptate

rămân însă semne care din când în când dor

și dor al naibii de tare.

cine pariază pe un cal șchiop

cine băgă mâna în foc.

este ca și cum ai trece pe roșu

lumea e plină de luzări, nu te lăsa copleșit de necazuri îmi spunea taica-meu

eu mă duc dar tu întărește-te și mergi mai departe

numai că moartea are legile ei

niciodată nu te întreabă dacă ești pregătit.

atunci când macă-mea mi-a cerut o cană cu apă și când m-am întors

ea stătea într-o parte, zâmbind.

poți să știi ce glumă i-o fi spus doamna aia de a apucat-o râsul tocmai atunci

este și asta un fel de a pune lucrurile

într-o ordine a lor,

de asta și atâtea stații,

mai întâi aștepți un tramvai care te va duce la școală

apoi un metrou care te duce la job, și din când în când în centrul orașului la un bancomat

cu timpul, din ce în ce mai rar, aștepți un troleu.

cele cincizeci de umbre ale lui x

ali baba și ursul păcălit, și te mai miri de ce bărbații le fac curve pe acele femei

care bărbat nu a zis asta, cine nu a scuipat

după o noapte de sex

deși au și ele rostul lor, un vin bun, o țigară fină merg de minune

cu o femeie frumoasă.

dacă vrei să te dai cu capul de pereți, nu o face, dacă

vrei să te arunci în gol de la ultimul etaj

nu o face,

timpul are are timp pentru asta, el știe mai bine

căci trenul ăla oricum va sosi