Poezie
zbor.../deci exist!
celei ce mi-a adus fericirea
1 min lectură·
Mediu
ființez în trup de OM
și las în vis tot visul
în epicentru mort ego-ul
cutremurul se moare-n trup adânc
de\'nchid doi ochi îmi mai rămâne unul
duc versuri nude pe ai cerului grei umeri
a șaptea coastă înfășurată
în mătase lipicioasă de paianjen
îmi scot săgeata frântă din călcâiul slab
merg pe lângă carul mortuar râd și dansez
atracția gravitațională a decedat aseară
alimentez soarele cu lumină
și luna o tratez pe jumătate
amândurora le e foame acolo în burta universului
ca și Ahile de un călcâi ucis
trăiesc.../ deci zbor! și nu e vis...
022.218
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
andronache virgil-nicolae. “zbor.../deci exist!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andronache-virgil-nicolae/poezie/1831694/zbor-deci-existComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VCchiar dacă unele dintre ar fi putut să stea departe de tine (\"în epicentru mort ego-ul\", \"duc versuri nude pe ai cerului grei umeri\" și poate mai sunt vreo două nepotriviri). în rest, este o poveste care s-a apropiat mult de aripa care te zboară și care îți denunță ființarea în trupul omului. și mai cred că cea care te-a fericit ar putea acum să te vadă printre rânduri.
0
Plăcut, LIM.