Andrei Velea

Multumesc pentru trecere si pentru atentie! Voi lua in considerare criticile de mai sus!

Paul, multumesc pentru interventie. Sincer sa fiu, nu stiam de "jurnalul unei lesbiene". Am aflat acum doua zile. M-am bazat pe informatiile de la lansare, cum ca e vorba de un debut. Dealtfel cartea de fata a fost nominalizata la Premiul Mihai Eminescu pentru debut. Asa ca am luat aceste informatii drept valide. Multumesc pentru atentie si pentru completare!

Mulțumesc frumos pentru atenție!

Vă mulțumesc frumos pentru comentarii!!!

mersi frumos pentru atentie!

Felicitari Raul pentru acest demers si scuzati inadvertentele din postarea de mai sus. Repet, nu avem nevoie de idoli in cultura, fie ca se numesc Eminescu sau Stanescu, ci de valori pragmatic apreciate. Altiminteri vom ramane la nesfarsit in paradigma \"geniali la noi in tara, necunoscuti peste hotare\".

Noi nu avem nevoie de idoli, ci avem nevoie de valori corect \"intretinute\" si nu in mod fanatic, religios. Aceast acarte are un merit extraordinar, de a incerca sa echilibreze balanta in legura cu modalitatea aprecierii anumitor scriitori. Seamana, ca demers, cu filozofia imaginariului a lui Lucian Boia. Sunt carti demistificatoare, care darama idoli in sensul ca dau la o parte poleiala religioasa din jurul lor si incearca o apropiere mai pragmatica de valori.
Si, pentru ca unii sa fie linistiti, aceasta carte si apreciaza, propune nume pentru valorizare. Spre exemplu, arata ca scriitori ca Voiculescu sau Radu Gyr se bucura de o apreciere in care nu are merite strict literare (ei facand inchisoare), dar arata totodata ca exista nume de scriitori, ca Mircea Dinescu, care sunt mai valorosi decat se considera in realitate.
Eu, personal, sunt deacord cu cele mai multe cazuri discutate de autor si gasesc aceasta carte una de bun augur intru deparazitarea culturii noastre de idoli religiosi.

Si apropo, nu e o carte de critica literara, ci, mai degraba, de istorie literara. E o carte care discuta anumite cazuri de scriitori, de apreciere, de blamare. Nu ierarhizeaza valorile, ci discuta \"cazuri\".

O carte buna, am lecturat-o cu placere. Deschide noi perspective asupra literaturii per ansamblu, cat si asupra anumitor scriitori.

draguta poema, ceva atmosfera kafkiana. stii sa stapanesti un poem destul de lung, sa urmarestiu coerent o idee. totusi, pentru ca ciclul de poeme cu waldo sa stea in picioare, trebuie mai mult forta, mai mult curaj, mai multa expresivitate. nu doar delicatete...

dragutica poezia, sensibila ca un pahar de cristal. insa nu poate avea relevanta decat intr-un ciclu de poeme, ca moment de relax, printre alte poeme intense. singura nu sta in picioare.

Am pus la motto doar doi dintre autorii preferati. Accept cu placere orice forma de recomandare si sunt deschis. Am vazut ca iti place mult Geo Dumitrescu. Daca ai mai multe poeme de-ale lui ai putea sa-mi trimiti pe mail.

Imi place textul de fata, e bine scris si interesant ca subiect. Cred ca reusesti sa creezi atmosfera, sa surprinzi anumite detalii si sa le redai fara sa obosesti cititorul. Te opresti acolo unde trebuie si treci mai departe cu usurinta. E un text nu numai foarte \"citibil\", ci si foarte interesant. Felicitari!

Am gasit niste eseuri interesante pe internet despre Lolita. De cand cu Nabokov, americanii (si nu numai) au facut o adevarata pasiune pentru acest subiect.
Iata unul dintre titluri : \"The Poerotic Novel: Nabokov\'s Lolita and Ada\" de Maurice Couturier. Sunt curios sa citesc romanul Ada. Despre Apararea Lujin am inteles ca a fost facut un film bun dupa el si ca subiectul cartii este, deasemenea, incitant.
Nu mi-a placut atat subiectul cartii Lolita cat stilul narativ. E un text plin de imaginatie, de prospetime, atatea pagini fara a-si epuiza nici pe departe resursele. Alaturi de Dispretul lui Moravia (care la noi a beneficiat de traducerea foarte reusita a lui Mincu) mi se pare una dintre cartile cu stilul cel mai fluent si mai curgator.
Spune-mi un lucru : stii cumva tablourile lui Balthus? Editia Lolitei pe care o am eu acasa are pe coperta unul dintre tablourile lui si e foarte reusit si la obiect: pustoaice frumoase si misterioase ...
Versuri de-ale lui Nabokov n-am gasit inca pe net, insa am gasit informatii despre \"sindromul Lolita\" si \"moralitatea ca alegere estetica\", asta apropo de senzualitatea fetitzelor ... :)

Aspectele practice ale activitatii literare nu sunt intotdeauna tocmai \"ortodoxe\". Ar mai fi de amintit si critica ce se face in cenaclu. Citeste cineva apoi se \"critica\". Nu arareori, in linistea incaperii de acasa observi ca textul avea si alte conotatii, alta valoare. In fapt \"critica\" ce se practica intr-un cenaclu e si foarte influentata de parerile celorlalti. Practica mai arata ca cel mai adesea literatura s-a facut pe grupari, pe miscari, pe cenacluri. Intre ele erau adeseori conflicte. Cat despre cronicile de reviste, nici ele nu pot fi numite cu adevarat critica literara.
Este foarte interesant ce ne-ai spus tu Veronica, insa critica serioasa este deasupra acestor aspecte practice, cotidiene, ale literaturii. Critica nu e totuna cu cronica de revista sau de cenaclu, nici cu ceea ce se face prin scoli sau cu diverse ocazii si se numeste comentariu. Critica este un act de analiza si stabilire a valorii literare, de integrare in ansamblul literaturii, de gestionare, daca vrei, a complexitatii fenomenului cultural. Anumite aspecte ale ei pot fi intilnite cu diverse ocazii, insa critica serioasa e mai mult decat opinia tinerilor sau fixatiile batranilor.
Eu cred ca un critic trebuie sa fie si un bun estetician, un filozof al valorii : critica se leaga profund de estetica si de axiologie. Micii cronicari de revista, micile gasti de cenaclu, acesti practicieni de jos ai literaturii nu fac in adevaratul sens al cuvantului critica literara. Ei doar agita apele, arunca opinii si pareri etc.

Uite ca n-am citit nici o poezie de Nabokov. Am mai citit, inafara de Lolita, un roman din perioada rusa a lui,foarte interesant - \"Invitatie la esafod\". Insa nici un poem de Nabokov. Am sa caut, poate dau de ceva.
Iti multumesc pentru informatie si poate ma ajuti sa dau de acele versuri. Sper ca nu sunt tot despre Lolita, ca-i cer drepturi de autor lui nabokov :). Versurile de fata au plecat de la anumite sugestii din roman, insa ele au fost insipirate de o lolita cat se poate de reala ...

Eseul de mai sus l-am scris ceva vreme in urma ... Era o perioada in care am citit destul de mult Lucian Boia si alti autori care vorbeau despre Imaginar. M-am gandit atunci ca si celebra problema din critica literara obiectivitate vs. subiectivitate tine intr-un fel de imaginar si am scris acest scurt eseu, care se vrea a fi doar o schita, nu un punct de vedere asumat, deplin.
Intre timp sfera mea de interes s-a schimbat putin. Cred ca sunt anumite lucruri, anumite idei care pot fi depasite doar prin modificarea paradigmei, a punctului de vedere.
Una dintre aceste probleme care se solutioneaza, ca sa zic asa, \"de la sine\", este si aceasta. Pur si simplu aceasta problema nu trebuie luata in seama, caci, cum se vede, nu i se poate da un raspuns.
Nu mai cred acum ca asta e problema centrala a criticii literare, adica subiectivitatea/obiectivitatea ei. Acum ma intereseaza foarte mult problema VALORII in critica literara, a valorii si-a valorizarii.
Cred ca odata schimbata abordarea, odata vazut mai clar nucleul criticii literare, motorul ei intim, anumite probleme de suprafata dispar de la sine sau cad intr-un con de umbra. Cine isi pune problema obiectivitatii criticii intr-un mod prea pregnant scapa esenta. Cineva ma acuzase intr-un articol la un cenaclu de \"urechism\", adica de subiectivism extrem. Iata un alt detaliu. Aceasta a fost unul dintre eseurile cu care am raspuns.
Imi place ca si tu subliniezi ideea de valoare, de puncte de vedere puse de comun acord, de flexibilitate. Cred ca putem continua discutia si cei interesati pot lasa si ei punctele lor de vedere.
Iti multumesc pentru atentie.