Andrei Tudora

Ea a spus: “Arată-le cine ești Fără să reciți, Arată-le cum gândești. Vreau să-mi promiți”. Eu sunt cel cu vise mari, Cel ce nu vă va uita, Cel ce vrea senzații tari, Cel ce vrea a vă

Când sunt singur și mă gândesc: Ce să fac s-o cuceresc? Cum să fac să-i dovedesc? Cum să-i spun că o iubesc? Căci ea nu știe ce-mi doresc, Ea nu știe cum o privesc, Și tot încerc s-o

Când zâmbești, zâmbesc și eu. Când ești tristă, plâng mereu. Când greșești, te înțeleg Și tot pe tine te aleg. Când m-ajuți, îți mulțumesc. Când mă cerți, înebunesc. Când îmi ceri, eu îți

Ești cumva un om normal Și-ți dorești să fii uimit? Vrei să fii tu mai special, Să faci ceva mai diferit? Atunci e clar ce tre’ să faci Ca tu, cel vechi, să nu mai fie... M-asculți pe mine,

Și a spus cel scriitor: „E târziu, voi renunța”, Dar apoi cel cititor: “E devreme, se va-ntâmpla”. Și, confuz, încep să scriu, Așteptând aceeași zi, Așteptând să mă simt viu Și sperând că

Fac asta din dorință, O fac din neputință, Căci sunt o simplă ființă Ce simte suferință. Fac asta cu folos, O fac cât mai frumos, Dar simt că merg în jos, Și-o fac mai

Când sunt singur și mă gândesc: Ce să fac s-o cuceresc? Cum să fac să-i dovedesc? Cum să-i spun că o iubesc? Căci ea nu știe ce-mi doresc, Ea nu știe cum o privesc, Și tot încerc s-o

Acum scriu din vise vechi Amintiri și gânduri fine, Vorbe auzite ieri... ...azi, mâine... de oricine. „Mulți se zbat cu-acea simțire, Ieri spuneai că crezi Acel vis numit „iubire”, Ieri

Aștept ca lumea să se schimbe, Să ne-ajutăm, să fim mai buni, Dar asta doar de noi depinde, Iar de tandrețe suntem imuni. Schimbarea-i grea, nici nu-ncercăm, Mă simt învins, sunt solitar, Nu

“A iubi”… frumos mister, Să alergi zâmbind la cer, Să ții strâns o altă mână Și doar unul să rămână. Și-au fost, odată, doar ei doi Cu-o iubire fără ploi, Și-au dat naștere la mii, Minunate

De câte ori am încercat, Atâtea șanse-am spulberat. Încerc mereu, sunt disperat Să-i amintesc ce a uitat. N-a mai vrut și a plecat, Într-un minut ea m-a lăsat. Nimic frumos n-a mai

Îmi doresc să fi aici, Îmi doresc să mă-nțelegi, Îmi doresc să te implici, Îmi doresc să ma alegi, Îmi doresc să-mi spui ce simți, Îmi doresc să îmi vorbești, Îmi doresc să nu mă minți, Îmi

Să-ți fac pe plac doar eu, doar ție, Să-mi spui ce simți doar tu, doar mie, Să vezi că vreau doar un sărut, Pentru asta știu că sunt născut. Să te privesc doar eu, pe tine, Să te gândești doar

Era Crăciun, ne-am cunoscut Și s-au unit două destine, Ne-am întâlnit și ne-am plăcut, Apoi ne-am cunoscut mai bine. M-ai cucerit cu-acea privire, Cu-acei ochi verzi ce îi ador, M-ai sărutat

Vântul mă împinge lin, Bate calm, iar eu suspin. Se așteaptă să aleg, Să-l sărut sau să-l reneg. Îmi oferă o schimbare, Însă eu nu-i dau crezare, Îi răspund: “eu nu mă schimb” Și continui să

Cine e acea persoană Care stă mereu cu tine, Care-ți stă mereu alături Și îți face numai bine? Cine e acea persoană Ce te apără de rău, Ce te scoate din capcană Și te-ajută mai

Un înger, un înger am avut Dar când am greșit, imediat l-am pierdut. O fată, o fată ca-n povești. Era frumoasă, cum să n-o privești? Cu buze moi de catifea Care-ți cer să le săruți, Ce n-ai

Îmi amintesc de acea noapte, În parc, pe bancă, doar noi doi, Vorbeam încet, ușor, în șoapte, Deși cu tine eram vioi. Eu vorbeam mereu, ma bâlbâiam, Vroiam să fie cat mai plăcut, Doar pentru

Azi, de ziua ta specială, În curând nebună, dar acum domoală, Tot ce vrei să ai, sperăm, Iubire, prieteni, chiar și bani, Și-n plus de asta-ți mai urăm, Un bun și sincer “la mulți ani” !

Mă uit la tine cum zâmbești, Dându-mi seama ce gândești, Și-ascult cum tu îmi ceri în față Să-ți grăiesc un alfabet din viață. Zâmbesc și eu, mă uit la tine Cum te-așezi lângă mine, Și-ncep

A fost odată ca-n povești Din rude mari împărătești Apărut ca din ghiveci Un mic marțian de trei cinci zeci. Are și un nume, dacă vreți să-l știți, Vector îl chema, Vector Pripici. Cică era

Timpul trece și ne schimbă, Istoria vrea să ne-amintim, Iubirea-n piept, nu stă... se plimbă, Cerul vrea doar să zâmbim, Visul cere povestire, Speranța spune că se poate, Dorința-șteaptă