Poezie

Alfabetul meu secret

1 min lectură·22 septembrie 2008

Mediu

Mă uit la tine cum zâmbești,

Dându-mi seama ce gândești,

Și-ascult cum tu îmi ceri în față

Să-ți grăiesc un alfabet din viață.

Zâmbesc și eu, mă uit la tine

Cum te-așezi lângă mine,

Și-ncep să-ți spun așa ușor

Alfabetul următor:

Ascult tot ce tu îmi spui,

Bat momentele în cui,

Cresc gândindu-mă la noi,

Doar la tine, doar la noi.

Eu zâmbesc cand tu zâmbești,

Fac mereu tot ce-ți dorești,

Gândesc exact cum tu gândești,

Iubesc tot ce tu iubești.

Jocul nostru plin de vise

Lungi, eterne și deschise,

Mintea noastră l-a creat,

Noi-l vom face-adevărat.

Oricâte drumuri eu aș lua,

Privirea ta mă va ghida,

Realizând ce mi-am dorit,

Să te iubesc, să fiu iubit.

Și-ți șoptesc acum secrete,

Taina mea fără perete,

Țelul meu în această viață,

Urma ascunsă-n foc și gheață,

Visul meu ce ți-l șoptesc,

Zâmbind îți spun: te iubesc!

Acum aștept să-mi spui ce crezi,

Ce-ai vazut și-acum ce vezi.

Dar ea nu-mi spune nici o părere,

Nici ce-a văzut, nici ce vede,

Ci doar mă roagă să-i repet

Din nou, același alfabet.

004.561

Andrei Tudora. “Alfabetul meu secret.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-tudora/poezie/1802811/alfabetul-meu-secret

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.