poveste

Ne-am întâlnit în noaptea Când orașul cânta amețit risipind șampanie frantuzească și sarmale cu mămăligă. Aerul vibra. Buzele usturau de la atâtea pupături sub vâsc. Imbrăcasem rochii de gală. Stăteam cuminți la masa lungă, plină cu indivizi îngrozitor de plicticoși. Am iubit-o atunci pentru totdeauna. Și cum totdeauna nu s-a terminat, înca o mai iubesc. Vreau să-mi încep ziua sărutându-i coapsele Cu ochii închiși, orbită de alb. Să plonjez în portocaliul opac din spatele pleoapelor Învingând gravitația și barierele dermice. Să mă strecor prin venele ei albastre, într-o vâscoasă, abisală, alunecare spre nicăieri.