Andrei Badea

Partea a II- a Oglinda din mintea mea Precum în urma unui cataclism timpul mi s-a oprit brusc sau cel puțin asta era simțirea care-mi năpădise mintea. Așa cum natura după o furtună are o nevoie

Toba de mătase Îl știam de o groază de timp. Copilărisem împreună și deși eu terminam liceul când el de abia îl începea, am rămas foarte apropiați. În mesajele pe care mi le transmisese de-a

Clopotul de aur Cred că terminasem clasa a V-a când am văzut pentru prima oară o fotografie din Rangoon, capitala Birmaniei. Dorinţa de a căuta imagini din misterioasa ţară îmi fusese stârnită de

UTOPIA “A map of the world that does not include Utopia is not worth glancing at” O. Wilde (“O hartă a lumii care nu include Utopia nu merită să o priveşti. O. Wilde) ... cuvintele

Fii tu însăți!!” îi șopteam la ureche în acele clipe de intimitate fizică pe care doar o apropiere erotică intensă o poate genera.”Nu lăsa alte gânduri să-ți răvășească mintea. În clipa asta ești

Iubitule, eu nu-s un sacrilegiu Și nici un privilegiu. Poate nu-s competentă și nici chiar excelentă, dar în a mea viață, sunt permanent Prezentă. Știu că nu TU ești fericirea mea, Eu

Aș putea să povestesc multe despre posesorul acestei mâini” a rostit ea, la câteva secunde, după ce mi-a cântărit alene palma în mâna ei. Apoi, ridicând ochii și râzând, a spus: “Sunt Ioana și....

Nimic nu mă pregătise s-o văd pe Monica dansând..... I-am vă nonșalanța pașilor, atitudinea ușor provocatoare, modul în care lingea înghețata, precum și gestul de a se descotorosi de rest...... apoi

Plicul de pe masă, doar cu numele tău, te-a intrigat imediat cum ai dat ochii cu el dar când ai descoperit biletul de avion către orașul pe ți-ai dorit de ceva timp să-l revezi, ca să nu mai vorbesc

Ardelenisme pentru începători Păitaşi - prieteni, tovarăşi şhi – fi sau şi (în funcţie de context) şizme - cizme klonţ - gură djufă - chibrit cât paşhii - cât pe aici lămpaş - lanternă,

Naturalețea mișcării care a deschis ușa compartimentului era legată probabil de convingerea subconștientă ca există unele uși în care politețea nu cere ritualuri. Asta, te gândeai tu mai târziu, ar

Ați încercat vreodată să priponiți de unul singur sau singură un cort pe vânt? E\'al dracului de greu. Chiar și în doi sau trei nu e o treabă ușoară. Cu ceva vreme în urmă am ascultat accidental o

Se țineau în brațe tăcut, legănându-se încet, apropierea îngemănând sânii, areolă pe areolă, două clepsidre orizontale, înrămate cu trupuri. Golite de timp, golite de spațiu însă pline cu

HUAYNA PICCHU „Ai uitat Huayna Picchu?” a fost de-a lungul unui număr de ani biciul meu secret împotriva indeciziilor. Ori de câte ori eram confruntat cu alternative la hotărâri

Ghilotina pleoapelor, taie privirea, Stalagmite orizontale care mă țintuiesc de la intrare,crucificându-mă. Cu tine, în restaurantul cu nume banal:“Experiențe” și... aștept.

Există femei Există femei care ne ating viața gingaș, pentru o spărtură de timp. Există femei care sedimentează în noi amintiri plăcute sau ne abandonează, Lăsându-ne cu gustul amar al

Când m-a sunat si mi-a spus, zâmbind oarecum, prin telefon: „Cred ca sunt însărcinată” am simțit o bucurie mare, copiii erau parte din planul vieții mele. Mi-au trebuit vreo doua zile ca să

Ochiul de apă albastră înconjurat de gene arcuite, trunchiuri aspre de palmieri, era nemișcat pe obrazul galben, zbârcit, plin de dune al deșertului. Rajastan. Un nume ca-n „O mie și una de

Povestea asta s-ar putea sa nu fie pentru toate gusturile. Imi cer scuze anticipat daca...v-a ofensat. Îmi amintesc multe despre el, deși drumurile ni s-au intersectat pentru scurt timp. Un obraz

Dacă femeile ar fi sfere, iar noi, bărbații, cuburi, aș înțelege lumea mai ușor. Aș înțelege de ce sunt perfecte în mișcarea lor elegantă, neforțată de împrejurări, și de ce, odată pornite, se

Albeața pernei e întunecată de suvițele-ți negre, încolăcite inele de logodnă imaginare, zale împrăștiate dintr-un lanț mătăsos cu care îmi legi amintirile. Lumina indirectă și neconvingătoare a

A.S. Intr-o tinerete extrem de verde am iubit o fata. Poveste fara final, mai mult din cauza tineretii ei. Am regasit-o dupa un deceniu cand dragostea a izbucnit intre noi incadrata de alte

Lobsang și-a potrivit desaga pe umăr pentru a patra oară în dimineața aceea posomorâtă. Deși, era din ce în ce mai ușoară, decând merindele erau pe sfârșite, îl apăsa greu, iar muchia de lemn a roții