Poezie
Plâns
1 min lectură·
Mediu
Plâns
Ikmar
Plâng copiii fără mamă
Căutând o alinare
În lumea ce se destramă
Sub păcate-ucigătoare.
Plâng părinții-ndurerați
Pentru fii și pentru fiice
Văzându-i greu încercați
De ale vieții aspre bice.
Iar copacii de pe drum
Neclintiți de vijelie
Lacrime uscate-acum
Varsă simțind moartea vie.
Plâng icoanele-n altare
Rând pe rând, încep să cadă
Ignoranța le doboară
Și nu-i nimeni să le vadă.
Zac copiii-n bălti de sânge
Din morminte-ai lor părinți
Cheamă un Dumnezeu ce plânge
La căderea multor sfinți.
Plânge Cerul și Pământul
Sub poveri și grele patimi
Și durerea o cântă vântul
Prin suspine și prin lacrimi.
Plânge cerul, plânge marea
Plânge viața și se frânge
Dragostea privește zarea,
Ignoranța și visarea
Omului... care nu plânge.
002.846
0