Poezie
Atipică
1 min lectură·
Mediu
Muguri inflamați
sub epidermă,
seismograful
lasă în palme dâre de nu știu
cine sunt.
Îmi port nefemeiesc femeia
prin trup;
buzele întoarse
mușcă zâmbete.
Respirațiile rostogolesc
riduri în plămâni,
anomalii
îmi gâtuie lumina,
prea mult în
menghină de beznă
și steril.
Minutele ticăie în sânge,
din ceas curge rumeguș
de imagini necalculate;
prea târziu să mai fiu.
În ventricule și atrii
pictez buline colorate;
orice efort de fericire
e bulimie
în stomac.
0220
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Oșlobanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 72
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat
Cum sa citezi
Oșlobanu. “Atipică.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andreea-oslobanu/poezie/14201275/atipicaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GPGPGeorge Pașa✓Poate e vina mea, dar textul mi se pare fără mesaj sau el este sabotat de prea multele forțări semantice. Starea poetică este sesizabilă, dar textul se transformă într-un exercițiu paradoxal. E de parcă ți-ai sabota propria creație: cum să scriu mai criptic să nu îmi fie înțelese textele, deși nu cred că asta ai dorit. Uite, spre exemplu, te-ai apropia puțin de poezia lui Picasso, dar la el, dincolo de imaginarul absurd, decelăm un ceva.
0