Poezie
Straină în propria lume
1 min lectură·
Mediu
Lumea, o carcasă plină de răutate
Gânduri egocentrice, ca o eră antică
Îndur cu ochii ațintiți în singurătate
Mă întreb…De ce a devenit așa sălbatică?
Zilele alunecă, universul evoluează
Oamenii se nasc, trăiesc, dispar,
Pășesc prin viață, dar nu realizează
Că tot binele izolat-a fost într-un sertar.
Viitorul-și face loc, nu poți rămâne în trecut
Și omul, plin de-un scepticism cumplit.
Cu lacrimi, la pământ ești căzut.
Unde-i speranța? Vântul nu s-a potolit!
Mă scufund în abis, oftez cu îndurare
Sunt străină în propria lume blestemată.
Nu pot să mă ridic în picioare
Privesc în spate și rămân izolată.
Pustietatea m-a prins în gheare
Sufletul meu tânjește din mreje, plânge.
E greu să respir acest aer de însingurare,
Alerg spre o nouă lume, dar aceasta mă distruge!
024.576
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andreea Maresi
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 127
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Andreea Maresi. “Straină în propria lume.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andreea-maresi/poezie/13913933/straina-in-propria-lumeComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
AMMulțumesc frumos Dănuț pentru sfaturi...Voi încerca să o îmbunătățesc..Și de asemenea multumesc pentru aprecieri:)...
0
Nu sunt un expert, dar cred că tu ești singura în măsură să faci asta.
Țin să accentuez șfârșitul care m-a impresionat foarte mult:
\" Alerg spre o nouă lume, dar aceasta mă distruge! \"
Felicitări și mult succes în continuare!