Poezie

eliptica

1 min lectură·19 decembrie 2005

Mediu

azi am vazut cum cainele lipaia

cenusiul zilei dintr-un ochi de apa

a carei pleoapa de foc

s-a desprins

maiestrit origami

leganat de vantul de est

departe de fata descuamata a pamantului

...

si-apoi am pasit trista printre varste

cautandu-mi definitia

cu talpile-mi afundandu-se

in sarea timpului

ale carei dune serpuiesc runic

incrustate in faldurile

braului macinat dintre emisfere

masti glisante pe chipul

miraculos fixat intru devenire

043580

Despre aceasta lucrare

Autor: Andreea
Tip: Poezie
Cuvinte: 67
Citire: 1 min
Versuri: 17
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

Andreea. “eliptica.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andreea-0012325/poezie/156447/eliptica

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

george19 dec. 2005

\"masti glisante pe chipul
miraculos fixat intru devenire\"
faina imaginea si mai fain ca ai folosit intru, ma trimite cu gandu la noica

Ionescu Bogdan19 dec. 2005

$\"Image$

\"cu talpile-mi afundandu-se
in sarea timpului\"
Poem bogat in imagini originale si inedite. Felicitari

Andreea19 dec. 2005

marian, multumesc de trecere si de comentariu (oare putem inalta chipul nostru in plina noapte catre astrii fara sa fim orbiti de lumina lor netarmuita?!)

ionescu bogdan, privesc imaginea daruita si intr-adevar simt cum cristalele fine ale clipelor imi invaluie talpile ce umil ma poarta in necunoscut... si totusi nu ma tem... multumesc

luana zosmer23 feb. 2006

Mi-am placut poezia ta.ciinele lipaia cenusiul zilei...
si-apoi am pasit trista printre virste.Stii, pasim mereu asa printre ele si cind ne trezim n-avem de fapt niciuna.Inainte sau inapoi e tot o virsta.daca e sa judecam drept, sintem tot noi, uneori mai rosi de vreme alteori mai spalati de ploi dar noi mereu pina cind...ne lipaie ciinele..