M-aș lăsa de fumat
într-un cimitir de mașini ,
să mă prinzi de falange
înainte de-a mă da cu ruj
dacă aș ști să benchetuiesc
la celălalt capăt al sforii
și să pun la bătaie
tatuaje din
Să mai cuceresc o secundă
în sensul invers al stelelor,
îmi pun în palmă un cântec
mai aproape de gradina cu primăveri
și mut închisorile
dincolo de nebunie,
să am timp
să cresc arbori
între
Când somnul se dezbracă
e dureros să spunem povești
simt asta în vârful buzelor
care trosnesc a inerție
și mă doare în cot un vis
să despic firul în patru
cât timp mai arunc o privire
și
Arunci spre mine idealuri
(ești de o impertinență minunată)
în schimb eu îti returnez
doar vise la sufletul dintâi
(sunt de o generozitate infantilă)
și-n joaca asta matură
dacă ne urcăm pe
Îngerul nu avea nevoie decât
de un pahar din apa cristalină
în care i se
îneca sufletul, atât...
altfel ar fi putut să cuprindă
toate verbele în palme
și să nu spună nimic
iar oamenii s-ar
Poticnindu-se de soare
la asfințit
în depărtare mă pândesc
tăcerea și uimirea
mai întâi ca martore
apoi ca ibovnice
să pot să prind
ultimul zâmbet dinaintea somnului
și să nu-mi șifonez
Frumoasă pierdere inofensivă
gaura aceasta din călcâi ,
de ce aș mai interzice
respirația căutării,
o mecanică adulmecare
poposește în contur,
dacă vreun logic ar forța marșul
unui duș
Când te-ai lipit altui trup
mi-am îmbrăcat durerea
cu cea mai frumoasă rochie
și-am exersat
în fața pasiunii
ritualul despărțirii
fără a insinua o rugă a întoarcerii,
doar tentative
Ceva imi traducea liber
apropierea bărbaților îmblânziți,
ceasul mi se blocase
pe ultimul trecător
cu pantofi din piele de femeie
și-mi perforam urma
cu monopoluri de fierberi
Ar trebui să coborâm
din mansarda cu vise
primii pași să-i facem desculți
apoi să ne legăm pantofii
de luciditate să-i lustruim
până ni se face somn
să agățăm un semn interzis
și să luăm urma
Să simt că zbor,
în spațiul meu înghesuit
de fluturi
până la degetul stâng,
pe cer, te juri,privindu-mă
că am față de înger colorată.
Mai bine nu,
adună frunzele de pe aripi,
să nu te
În linia întâi a numitei Iubiri
am săpat tranșee pentru lacrimi și
totuși
santinela anuntă ploaie,
sunt multe șoapte ghimpate
dar pot să dezerteze buze,
poate chiar Cineva
să treacă prin
La prima strigare
zăpada ne șterge de pe mâini
durerea din oase
la buricul degetelor
păstrăm falangele cu sare,
de va fi să vină
a doua noapte cu ger,
peste brațe
oamenii de zăpadă
vor
Am înlocuit privirea
cu un zâmbet,
pe urmă mi-am pipăit buzele
să fiu sigură că n-am să te mint,
am tot adunat semne de alint
împrejurul mâinilor
și-am trimis toate cuvintele sincere
spre
Nici un joc nu mi se potrivește,
mai degrabă iau totul în cârcă
și nu recunosc nimic,
amestec în mulțimea de mușchi
profesiuni de credință
trăgând la sorți
pe cel mai proaspăt ucenic,
de va fi
În locul de unde vin eu,
viața e o unealtă strivită sub ciocane.
Doar bătrânii și amintirile
mai păzesc capătul încă rigid.
Iată!Circul nebunilor a revenit în oraș
și vagabonzii își reclamă
Ti-am trasat un vector
dupa cina sa parcheze
in scobitura gitului refluxuri
si ochii sa nu observe nuantele volatile
ale somnului din gaura cheii.
Accept machiajul pieilor
in stil
Meduzele nopții așteaptă porunci,
în jungla orașului
prințesele sunt invitate la cină,
nu-i nevoie decât de puțină rugină
și tentaculele vor intoxica și altceva
decât pumnul de lut al
Du-te acasă
și îngroapă securea
dacă mă trage mama de urechi
nu m-ai văzut pe acoperiș
să-i dăm bice
să nu ne ardă la tălpi
asfaltul din gura satului
eu nu încerc decât
să te arunc în
Cuvintele nu vor să mai vină ,
le-am așteptat o zi și încă o noapte
apoi am făcut cărare spre casa cu tăceri ,
în caz că se vor strecura să prindă trenul de 6
să vadă că m-am străduit
să pun
Într-o noapte albastră sau mov sau gri
voi rezema iubirea
de gardul minții tale,
ca un pescăruș de catarg
voi mișca timpul și se va clătina uitarea,
noaptea verde sau roșie sau transparentă
va
Aranjez seara
riduri îndrăznețe ,
nu le fardez
să nu corup visele
să vină mai devreme
și apoi trimit înainte
un zâmbet
ca intrarea în somn
sa se insinueze pe lângă
clipirea secundei .
In mine a ramas o parte nelocuita
cum are slabiciunea chirie
si ma interizic pina
la vecinatatile ei ,
pe o pereche de nervi
sa-mi cumpar o destainuire
sa ma inlocuiasca
pina al spatiul
AC