Poezie

Plimbare la amiază

2 min lectură·26 noiembrie 2018

Mediu

Sub coroane de paltini

Bătrânii sărmani își târâie pantofii de duminică

Cupluri cu vechime se țin de mână, fără să își spună nimic

Studenți exuberanți, cărând dicționare imense

Și primii bani, de la prima slujbă

Se pierd în nebuloasa următorului bar

Toată mulțimea din jur strivește

Cu mugete de rinocer capturat

Orice încercare de reverie

Orchestra de serafimi e în pelerinaj citadin

Se aude foșnetul veșmintelor pe făpturi vaporoase

Sunt îngeri, se strecoară printre ziduri, printre oameni, ca niște paji.

În piațeta luminoasă

Mă încălzește să mă uit la copiii dezinvolți care aleargă și cântă

E așa de bine, toți fluturii lumii au evadat din clepsidre

Ca dintr-o depresie.

Prin venele urbane se scurge viața

Pentru ca mâine sa fie un alt aer proaspăt

Te invit la o încă o amiază pe străzile astea prăfuite

Rămâi lângă mine puternic și dur

Iubitul meu dintr-o generație tristă

E încă devreme

Ne mai putem plimba de mână printre toți oamenii

Care pozează zgomotos lângă ruine

Tu ești obișnuit să răzbați prin dezastru

Spune-mi că încă nu ai obosit

Slăbește pasul acum, nu ne grăbim nicăieri

La capăt ne așteaptă frumoase așternuturi de mătase

În care ne vom iubi mereu,

Chiar și ultima dată mi se va părea

Că e prea devreme să ne oprim din plimbarea noastră.

001.305

Ancuta Morar. “Plimbare la amiază.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ancuta-morar/poezie/14133714/plimbare-la-amiaza

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.