Sauvage
mă bandajez la cap cu o pădure exotică din fauna ei îmi aleg cele mai frumoase animale de sacrificiu în gândurile mele altarul se macină rămân doar icnetele de ritual ale băștinașilor să îmi
AMAncuta MorarLiniște
scena e secunda dinaintea momentului de fericire pură din publicul meu un singur spectator a rămas în sală să plângă în hohote până la capăt și e ciudat că în loc să mă consum mă eliberez pot fi
AMAncuta MorarIstorii de familie
aș vrea să scriu istoria familiei ideale cu stră-străbunici de origine fanariotă cu copiii lor străbunici oameni de caracter preoți bogați devotați și croitorese desăvârșite cu bunici care aveau
AMAncuta Morarpater meus
există încă strada pe care alergam cu sângele tatălui meu într-o eprubetă și vasele mele de sânge creau conexiuni în centrul memoriei afective unde îngropasem zeci de rugăciuni învațate de
AMAncuta Morardin piatră
puțin câte puțin se scurg pe zidul plângerii lacrimile celor care pierd cheile izbăvirii regrete autentice sunt cele ale pierderii ireversibile din care cresc magnolia liliacul și
AMAncuta MorarBipolaritate
vine o zi în care se acumulează atât de multe vești n-aș putea spune un număr de la o sută la o mie fără să cred că dincolo de orice număr dintr-o statistică e de ajuns o singură întâmplare să-ți
AMAncuta MorarFlux
în camera perfect decorată în stil victorian tinerețea mea era cel mai frumos personaj părul tău negru și ochii ascunși în orbite paharul din care sorbeam pe rând ca dintr-o vibrație a lui
AMAncuta MorarDespre culoare și nu numai
dintr-o dată din vechiul om a apărut omul nou cu o apetență să facă totul la modul simbolic când m-am lepădat de simboluri am putut să simt carnea pământul și bucata de lemn putrezit am putut
AMAncuta MorarLupta
în spatele celui care vânează pasărea măiastră e un boxeur bătrân cu pumni obosiți dar o dorință atât de vie să nască mici revoluții în mulțimi adormite să împrăștie din seninul cu care a
AMAncuta MorarJe ne regrette rien
regretul ca o întindere imaculată din care vulpile polare scot capetele la marginea lumii durerea desființată înlocuită pe rând de frică disperare apoi pacea în care nu ai nimic de pierdut un
AMAncuta MorarDuet
iubirea e curierul speriat de o zi ploioasă îmi spuneai și tâmpla mea se odihnea pe umărul tău numărăm clipele lângă cafeaua turcească miroși a pepene și a liniște solară ochii mei obosiți pielea
AMAncuta MorarFrig
am găsit locul unde pe o partitură împrăștii frigul din interior spre exterior în pieptul rândunicii un mic lăcaș încape un glonte cât dopul unei damigene din care îți bei uneori mințile ți
AMAncuta MorarInterogație
cine ești tu? când te-am chemat ai apărut ca un drum de seară în zațul meu de cafea la câteva zile mă uitam la studenta din parcul eroilor citea sartre avea sandale ieftine și în lumina părului ei
AMAncuta MorarSecvență
ca-n ultimul cadru de film noir abia mă țineam după tine alergam disperată să păstrez ritmul cu dezertorul care vorbea întruna sânii mei erau reci începuse să îmi fie foame ne-am oprit să mâncăm
AMAncuta Morartimp și liber
ei nu știu să-și așeze viața ca un covor peste o constelație plicuri cu adresele strâmbe ale străzilor unde copilăria are strălucirea unei monede ieșite din circulație am aruncat din tren
AMAncuta MorarDuminica se auzea tot mai trist
aș renunța la mesele lungi la care oamenii stau față în față vorbind despre motoare defecte, scutece, pastile, diete, colivii vidul cumplit din platou “strange fruit” cânta billie holiday și
AMAncuta Morarîmbrățișând pe cel mai trist dintre străbuni
una dintre mamele mele cred că bătrâna cea mai nebună îmi tot apare în vise poate n-ar fi ea ci poveștile despre ea nici măcar nu sunt o invenție cum își smulge părul din cap aflând că
AMAncuta MorarInsight
nu erau caii erau umbrele cailor se pogorau peste oraș peste bătrâni și copii care moțăiau pe bancă la soare vine o vârstă când ne înduioșează un simplu gest obiecte atât de banale o
AMAncuta MorarO altă dimineață
parșiva lentoare a norilor în dimineți în care sentința arată că nu mai poți face decât călătorii în sufragerie arcurile unei trambuline abandonate pompează încă sângele în artere câteva reclame
AMAncuta MorarCristalizare
într-o singură piatră mișcarea galileo galileică sub impulsul respirației noastre ne cristalizează aripile în atomi de siliciu albastru nanoparticule din inimă navigatori fără ceasuri prin
AMAncuta MorarJunk love
când oamenii au nevoie rapid de iubire ca de o masă la mcdonald’s între ei apar acele pânze subțiri se ascund în valize moderne pietroaiele un zâmbet casual leagă prietenii just for fun mici
AMAncuta MorarPrimăvară în gura leului
burlacii vizitează america de sud vai ce entuziasm după o vârstă florile de portocală miros mai frumos euro este cel mai bogat fluviu și călătoria te poartă până la marginea bancnotei adânc în
AMAncuta Morarincizie în locul care nu mai doare
plaja asta ca o masă chirurgicală e un loc unde trandafirii nu cresc niciodată e plină de uși suspendate cu balamalele unse care mai plâng înăbușit uneori ca o inimă vindecată de rugină nu
AMAncuta Morarcrisalida
toate plajele din goa strânse într-un cocon de mătase ca dintr-un poem deșiri firele umede ale iluziei în gât e setea nebună de a găsi zbaterea aia de animal prăpădit cu dinți ascuțiți care
AMAncuta Morar