Umărul tău

O secunda ma sprijin, in toamna, pe umarul tau. Sa pot merge mai departe. Stii bine ca e superba imaginea poeziei.

m-am prabusit
de pe umarul tau
strain...

inceput de septembrie, 2005

O poveste din verile ce au trecut spre toamnele ce au sau n-au sa vina...

Nu ai cum sa-ti odihnesti iubirea peste umarul cuiva... ce facea iubirea peste umarul lui? Dormea? Pai daca dormea unde mai este farmecul? Aceasta imagine banala insotita de alte cateva imagini banale aflate in aceasta poezea, intregesc aceasta capodopera a banalitatii. (este si o sugestie de titlu:))

multumesc pentru pareri...
o mica explicatie :
-iubirea o odihnesti atunci cand nu mai are motiv sa se agite, sa-si caute pereche sau vise...
-un prieten te ajuta sa plangi pe umarul lui, un iubit, ii ingadui iubirii loc...

cat priveste banalitatea...e fiecare liber sa creada ce vrea si cel putin raportul se pastreaza de 3:1,conform parerilor...

multumesc tuturor!

Iubirea se agita cel mai mult pe umarul iubitului eventual iubitei. Acela este un punct culminant. Este trairea intensa, este implinirea. Momentul in care iubirea este treaza. Iubirea nu doarme decat atunci cand nu se poate manifesta. Cautarea este poate un preludiu al iubirii, iubirea insasi este siguranta, certitudinea, destinatia. Destinatia in acest caz este umarul. Este o odihna asa cum dat de inteles si Alma, insa nu este odihna iubirii. O odihna a trairilor intense, a emotiilor, a gandurilor. Nu si a iubirii. Iubirea nu se odihneste. Atunci cand iubirea se odihneste ea nu mai exista. Ai putea schimba totusi in: \"peste umarul tau /mi-am sprijinit/ iubirea\"
Era nevoie de o explicatie si inca de una mai clara.

Oricum, este o contradictie \"pas atent si gand firav\" \"vise alungate din iarba\" este o banalitate. O explicatie mai pe larg daca ai putea da ti-as fi recunoscator. Este nevoie. Si este nevoie de ceva clar

Prima strofa e intr-adevar reusita. In a doua strofa remarc `gand firav` (intre noi fie, nu mi-ar placea ca iubita mea sa sufere de ganduri din astea firave, nu fac bine la neuron). A treia stofa e si ea dragutza. Per total e o poezie reusita.
Pe mine nu m-a impresionat in mod deosebit insa, dar asta e alta poveste.

p.s. citind comentariul lui megophiasul, mi-am adus aminte de nietzsche, care zicea ca istoria trebuie pusa in slujba vietii...`traire intensa`...e interesant sa faci asociatii