credeam ca stiu...

Credeam ca stiu ce e albul, pana am descoperit cu stupoare negrul...

Credeam ca stiu ce credeam, pana am aflat socat ca aceea ce credeam e ceea ce stiu...

La la la...

Daca nu-i alba, apoi musai e neagra, dar un sir falacios de antiteze nu incheaga o poezie.

Sa ne vedem cu bine.

Fara suparare, e obositor si nu da deloc bine intr-un text de orice fel ar fi el, cu atat mai putin intr-o poezie.
Ne mai \"citim\" :)

O stimabile,in primul rand am specificat ca sunt \"ganduri\" si nu poezie, deci concluzie dumitale, cade.
Si nu de antiteza e vorba ci de diferenta dintre ceea ce stii si ceea ce este de fapt...
Multumesc de osteneala de a le critica, atat si tie cat si confratelui LSD.

si totusi, cat de aproape esti de fericire cand crezi...
in fine...credeam ca v-ar face placere sa lecturati cateva ganduri naive...
sa-mi fie cu iertare....

cu ingaduinta,
secunda

Frumoasă incursiune în abisul cunoașterii de sine... Perturbațiile de tipul copiilor minune(...) nu merită a fi luate în seamă pentru că malițiozitatea e facilă oricăror creiere... Mi-a plăcut și replica ta...

E frumos ce spui tu, Anca. Si cu adancime. Si de bun simt. Nu pot decat sa te felicit.