Dualitate

Interesant conținut de idei, cu precădere finalul, ultimele trei versuri. Totuși, nu pot să nu remarc nepotrivirea versurilor următoare :
,,Pipăi locul de lângă tine,
dar solidul abstract
îți refuză amprenta.
Unghiile schițează
un fulger globular\"
- în trupul poeziei. Sunete și imagini mult prea abstracte, fără viață. ,,solid\", ,,abstract\", ,,unghii\", ,,schiteaza\",,,fulger globular\" se pot compensa cu alte metafore, în ton cu ,,Picioarele tale sunt delfini
alunecând prin mine\".

Daniel, apreciez comentariul tău și-ți mulțumesc pentru că zăbovești asupra creațiilor mele.
Atunci când am scris poezia, am oscilat între \"delfini\" și \"pești sidefii\". Din punctul tău de vedere, care ți se pare mai potrivit?
În altă ordine de idei, am încercat să transmit, prin versuri, un mesaj, iar dacă acesta nu a fost înțeles, vina îmi aparține. Așadar, personajele se află în colțuri opuse: ea trăiește într-o lume ideală, plină de metafore... el, dimpotrivă... aceasta a fost și principala cauză pentru care l-am conturat abstract, brutal aproape.
Am vrut să subliniez distanța dintre ei. Crezi că am reușit?

Oscilația dintre ,,delfini\" și \"pești sidefii\" poate fi oprită numai de simțul personal, al inpirației.
Da, cred că s-a reușit distanțarea dar ,,solidul abstract\" nu-mi dă pace.Chiar și acum. Poate e doar un gând mult prea subiectiv al meu.

Da, s-a vazut inspiratia momentului!Exact ceea ce trebuia transmis:,,dar el îți refuză amprenta\".

Eu aici: \"Arunci o piatră-n apă!\" aș fi renunțat la \"îna pă\" și la semnul exclamării.

Finalul nu se ridică la înălțimea celorlalte versuri, și tocmai el ar trebui să se ridice și mai presus...

Și iarăși nu mi se pare nimerit spus: \"și mă înalț pe vârfuri
să te văd mai bine\", \"privind în trecut
Îți bălăcești picioarele în cer\" etc.
Ai putea avea o poezie foarte frumoasă, dacă ai mai concentra-o puțin.

Mi-a plăcut foarte mult senzația de liniște, de visare, de albastru și deopotrivă angoasa tăcută, mi-au plăcut imaginile, metafora centrală, aerul de secret pe care îl emană poezia etc.
Cum spuneam, problema este cu forma și cu câteva mici îmbinații mai puțin reușite.

Nu voi cita versuri care mi-au plăcut pentru că aș introduce poezia ta la categoria celor cu o singură metaforă și care se susțin numai în întregime.
poate ai să mai lucrezi la ea.
Numai bine.

Cristina, ți-am citit opiniile și-ți mulțumesc! Însă, trebuie să își spun că această poezie îmi oglindește o stare avută în urmă cu câteva zile... pe care am transpus-o, mai mult sau mai puțin inspirat, în \"Dualitate\".
Voi încerca, probabil, o altă variantă...

Poezie pentru mine este atunci cand dupa ce o citesc simt nevoia sa o recitesc din nou si din nou si primele senzatii placute revin de fiecare data cu aceeasi intensitate.
Ma bucur ca am descoperit lucrul acesta si citind .