Coasta de Fum

nu e nevoie sa postezi in fiecare zi! in stilul asta risti sa te trec in \"Jurnalu\' lu\' je\". parerea mea...

cu amicitie,
Andrei

Andrei,
Dar asta fac toată ziua, scriu. Și oricum de postat nu postez niciodată peste 4, cel mult 5 texte pe zi, deci nu ies din regulament. Chiar nu-nțeleg de ce atîtea \"limite\". Cui nu-i place să nu mă citească. Atît de simplă e rezolvarea ! :)

Cu bine, și mersi pentru sfat, știu că a fost bine intenționat. :)

Sorana

Fara ca macar sa fi fost ridicata vreo intrebare deja pot spune ca am gasit un raspuns: inspiratia ta vine dintr-o cautare zilnica...Poate ca daca nu as fi aflat acest lucru nu ti-as fi inteles poezia. Ma regasesc in acea dorinta de a ascunde, insa niciodata nu imi prea reuseste. Cineva tot gaseste o usa ce-am uitat-o deschisa, si, din pacate, adeseori simt, dupa ce imi viziteaza sanctuarul, ca acea usa trebuia sa ramana inchisa...
P.S: de fapt nu a fost nici un sfat, ci doar o perspectiva:)

Cu apreciere,

Valentin

Îți mulțumesc pentru frumoasele cuvinte și pentru citire. Și într-adevăr este vorba de o căutare zilnică, așa cum ai spus, un soi de neliniște indusă de haosul în care-mi pare că ne afundăm din ce în ce mai mult, și pe care în loc să învățăm a-l stăpîni, ne lăsăm prizonieri, dezarmați de propriile speranțe năruite, în mrejele sale atît de \"comode\". Căutarea se află tocmai în găsirea porții spre acel soi de simplitate, serenitate, care provine din împăcarea cu sine și cu ideea că, pur și simplu, există și vor exista mereu lucruri menite a rămîne dincolo de puterea noastră de pătrundere, de înțelegere, dar care în același timp nu trebuie ignorate...
Cît despre textele pe care le postez și care sunt considerate, de unii, ca fiind prea multe, nu pot să spun decît că sunt puține în comparație cu cîte scriu. Poate că, spre deosebire de mulți alții, am și avantajul de-a avea destul de mult timp liber la dispoziție pe care să-l folosesc pentru a-mi dezvolta pasiunea.

Mulțumesc și te mai aștept! :)
Cu bine,
Sorana

,,un os din scheletul focului –

Am dubii în privința versului.Simt cum ,,os din scheletul focului\" are alte criterii metaforice față de restul poeziei. Tocmai din această cauză pare astringent, te pune să te gandești permanent la un inexistent os, imaterial - nu acesta e mesajul dorit.
În rest, un coșmar al exploziei interioare. De ce coșmar?

poezia e buna, chiar faina, dar simt in ea o tristete destul de coplesitoare.. daca poza din profil iti apartine si totusi nu-i cine sa nu te lase sa scrii texte triste e mare bai, s-a stricat lumea.. domnului de deasupra: cum suna \"ciolan din starvul focului?\"

Cuvintele sunt lipsite de față, dar sunt pline de suflet; așa că nu văd ce importanță are o poză în toate aceste rânduri. Dacă tristețea se transformă în creație atunci există, cel puțin, un sâmbure de fericire că ai reușit să te eliberezi de ea, exprimându-te...

Cu respect,

Valentin

iQ666 - Da, cam asta fac toată ziua, scriu...
Cît despre poză, da, este într-adevar a mea. Dar nu prea văd ce legătură ar avea felul în care arăt cu tristețea, care, precum bine ai intuit, o port în suflet. Și motive am, din păcate, destule... Dar, așa cum a spus și Valentin : \"Dacă tristețea se transformă în creație atunci există, cel puțin, un sâmbure de fericire că ai reușit să te eliberezi de ea, exprimându-te...\" ...Poate din această cauză și \"foamea\" mea pentru a crea. Trebuie să existe o cale în care să mă pot elibera de toate gîndurile, fricile, durerile și experiențele care încă mă mai macină...
Marin - un os din scheletul focului - tocmai despre un os inexistent, imaterial este și vorba.

Toate cele bune tuturor !
Mulțumesc pentru citire și trecere.
Sorana