ama ada anghel

noroc ca mi-a atras atentia alooper. da, e simpla si uimitor de generala, ar merita \'inscrisa pe tricouri\', preluata ca motto si deviza, cantata pe soptite la chitara.... pe langa asta, imi aminteste in mod cu totul nepotrivit:) de o sedinta de \'relaxare\' pe undeva prin bucuresti, cand mi se cerea sa separ sunetele dinauntru si sunetele dinafara, dar inauntru ramanea mereu un fel de ras lucid-amarui, care urmarea si sanctiona separatia.... eh, deviez, uite sper sa nu fie tarziu pentru \'recomandarea lecturii\' acestei poezii.

cand scriu ma las in mod esential purtata de mine fiindca lucrurile au glasul lor si eu? eu raman cu increderea ca sunt final si complet coerente. silvia, iti multumesc pentru aprecieri, nu-mi definesc ambitiile dar imi apar vorbirea; tanus, of, o sa incerc sa traduc dar o poveste trece mereu in alta poveste si pana la urma alt limbaj nu detin:)

hei, am inceput sa scotocesc printre cele postate de tine;) nu simpatizez cu haiku-ul si epigrama, dar poezia asta de exemplu e \'a-gain\':) de marcat ca una buna, ma mir si ma mir ca nu a fost comentata. imi place foarte mult cum versifici, muzicalitatea si simplitatea nediluata in locuri comune (asta e un dar rar).

mhmmm (mham mellon collie:) ) acelasi feeling si acelasi plan de vedere final, text bun, trecere foarte reusita de la unul la altul, cotidian mustind de inspiratie? astept urmarile:)

silvia, nu te mai risipi in epigrame. e asa de frumos textul asta si eu ma gandeam ca e tot vreun fel de insiruire de catrene satirice si ah il neglijam cu obstinatie. noroc ca, noroc ca am ajuns sa citesc.

daca as fi inclus-o la jurnal probabil ca poezia ar fi agatat un subtitlu \'de regasire\'. a incerca sa separ intamplarile-suvite in comunicare coerenta si digerabila, ceea ce aproape as spune ma bucur ca totusi s-a intamplat, a clasa incercuirile trecute, a fanda cu un fel de curaj inspre moi-meme, toate acestea si in final doar toate acestea. uneori reteaua se constituie, uneori nu, uneori peretii sunt singulari si exclusivisti in rolul lor continator, cred ca despre asta se stie si se scrie.

focul largeste numai
caile-jgheaburi
si le atine
/Apa ramine mindra
De majoritatea ei
Dintru mine/

povestea suie
cararea suie
hruba galbuie
peste hodina
pe sub lumina

hei luna lina
capastru lin
brau alcalin
ceara si vin
limba de sfant
straluminand
clopot velur
sfesnic obscur

innodamant
miez de pamant.

bine ca bine ca mai e si un ochi ingaduitor;)

MIHAI (vad ca numele s-au majuSculat:) ), oricum placerea si incantarea e sa fi detectat un temoignage despre lectura (de catre tine; a textelor mele anterioare).

sunt autocritica, adicatele nu las la robinet tot ce vine pe conducta (scuzati paralela esential-prozaica). nu, nu il consider un text prost, despre idiomul inconjurator (agreat/agreabil) iata si voila si o mica secventa bi(bli)ografica:

http://www.poezie.ro/text.php/t_id/44476/
http://www.poezie.ro/text.php/t_id/44574/
http://www.poezie.ro/text.php/t_id/45342/

cum ziceam nu am nici un fel de intentii programatice de a indesi ceata de cititori-acoliti, ma surprinde numai vehementa si persistenta atacurilor aici unde ochiul autocenzurii (mele) nu se face de voie si bunavoie foarfece.

cu respect si reverenta de rigoare
(si cu posibilele cereri de studii comparative clarificatoare),
ama

mihai, as spune un comentariu aproape agresiv, pentru cineva care aluneca in criptic de suficiente ori. asta si acesta e felul meu de a scrie, nu m-am gudurat pana acum pentru apreciere si consider postatul aici un hobby purificator personal:)
ca sa mai intampla tempeste indigeste deh o problema cu lungimi de unda, parametri de filtraj si toate astea...la o adica live and let live, nu?;)

ah multam de trecere asdf, lucurile sunt zburatacite si realipite la mine in subconstient, acum cand ma explic-uit-inapoi spun ca postsferele au ajuns decupate fotografic in cercuri, ca a tunde capete de drum \'versat a dalila\' mi se pare un gest cam teatral pe care il asum/sanctionez, ca bocancul e un fel de unealta de strivire/aplatizare, ca aglomeratia de duble adjective/adverbe e un fel de marca de luxurianta a textului aci de fata si ca
MAI ALES CA:))
acea culoare vaga-celesta era un fel de marca grafica (sunt inca la inceput si m-am poticnit mult la alegere) a simetriei \'limpide si linde\', am vrut eu adica un pasaj \'vizibil si ilizibil\' care sa albeasca sub niste clickuri interesate.

inca o data, multumesc mult de comentariu, textele experimentale sunt intotdeauna insotite de dubii la/despre receptie
& all that & all that.
ama

adina, ce poezie simpla si melodioasa, si balansul asta dintre sare ochi si apoi suma inclinandu-se...

hei, sper si cred sa ajung si eu sa am ocazia sa mai barfesc aaaa conversez elegant cu lumea draga;)

mmm, buretele-strada care absoarbe totul si peisajul nitel bacovian, in timp ce deasupra de catafalcul-contingent:) se intampla un final surprinzator si delicios as zice.

doc-ul intesat de formule si infipt la mine-n lectura pierzandu-si aerul sumbru (macar partial)
adica adica un paravan despicator aparator de real)
ceaiul fierbinte de iasomie deschizandu-mi inainte de lumina pleoapele
felul in care sena isi trece uneori pe aproape de mine uitarea si apele
asteptarea suieratoare intr-un ierbar respirand linistit
in timp ce totul se pare imi pare o simpla imbratisare
fara sfarsit
soseaua deschisa si goala candva inspre seara absorbind ca un burete sfant cea mai calda lumina
miraculosul neasteptat despre care nu stiu decat sa astept murmurand
\'sa vina sa vina\'
amintirea unei coronite de premianta
florile de camp imprastiate pe o masa plianta
kurt kobain intinzand letargiile mele confuze ca pe-un elastic
borcanul cu miere in care se scufundase lingurita de plastic
joaca nemarginita si neincercanata
sarind ca o scanteie din flama lunga \'a fost odata\'
locurile mele de fumat si tandrete
si desigur mirosul pielii lui a nimic de pierdut a rastimp velur a

Frumusete

ah statul la taifas cu poeti de taina si de pripas
un pahar cu santal de cirese un cilindru de felii limpezi de ananas
o baie fierbinte ascultand portishead undenied
(printre banchize aromate de somnolenta si de spumant:) )
o idee buna strecurata in tromba prin domul ideilor proaste
aurii albastrii primitoare spatiile vaste
deasupra leaganului de frunze posterul cu amelie
o si cate-ar mai fi
cate s-ar mai povesti:)

\'Cum se arunca sufletul inspre nori
(Ca un bumerang, suflete, poti sa zbori!). \' imi place mult, mult. paranteza e placuta si bine-bine-venita.
ritmul lent de alean si curgere a timpului se adauga bine versurilor...nu inteleg de ce ai rupt cadenta asta la sfarsit. ultimul vers e exact cum trebuie \'despre lene\', dar, stiu si eu (zic si eu) n-ai putea sa-l mai rotunjesti, de fapt sa mai adaugi ceva ultimelor doua ca sa inlaturi (sa-mi inlaturi, in calitatea de cititor mofturos:) ) senzatia asta de abrupt usor-zgarietoare?

odata demult si nu foarte tineam o corespondenta stransa cu un tip (geaca de piele intoarsa, blugi albastri decolorati, studii de filosofie anticipate). si era un \'clasic\' cantecel de zdranganit la chitara, unul despre si cu \'sa-mi dai scrisorile-napoi\', care se canta prin aburi de alcool sau ierburi de parc:) si cantam si cantam pana cand intr-o zi marea scriere s-a rupt si s-a spart exact in dreptu\' frazei-refren.

sa tot fim noi prin intamplare penelope ofelii si casandre? naum si dupa naum prin toate librariile coelho si chiar si ace of base fredonau parca \'i saw the sign\'. superstitiile astea cresc si ele cu macii mei dragi dintre sine,
da\' pana la urma stii si tu scrisele lipite de mine:)
sa nu mai ascultam niste timp portishead-\'glory box\'
si sa-ntindem arcul ala cu bine cu bine
heeei
fiat vox

am vrut sa fie aici o fotografie de grup
o aglomerare de paravane, usi si oglinzi
de balauri cu o mie de capete
totdeauna scuipand lanturi de flame-idei
fara de lanturi
si fara de trup

si era vorba de o apa vie si valurita
si de toata lumina nervoasa vorbita
invartejita
cu siguranta \'scapata de sub control\'

noaptea asta la mine sub salturi sub somn
o sa dorm linistita
asa ca heeeei
thank you all.

poemul asta e un dialog amarui si real(ist) fara constrangeri de stil, un fragment de la rubrica \'lipeli\' dintr-o revista dureros de populara, asa ca va rog povestiti mai departe (ca mai demult intr-un text al lui alex bacu, comentariile vor fi absorbite in text, ca niste mici anunturi mai mult sau mai putin interactive).