Poezie
inima
1 min lectură·
Mediu
inima, inima, cine ma mai plimba pe mine
intr-un montagne russe al rasturnarilor de situatie
jos nouazeci de grade ca sa-mi masor cu orizontala
intr-o balta de dragoste drumul dinspre crestet
inspre varful ascutit al pantofilor
mi-au crescut unghiile carlige si strang
cu instinct animal matern corzile de la chitara
in loc sa cant, in loc sa cant fac sport
intarindu-mi incheieturile cu fiecare hop al scrierii
un ghid de eufemisme pentru coapsele mele
mai e un timp de diferentiere a peretelui de tavan
sus nouazeci de grade, nobletea obliga
dreapta ca sa ma masor triumfal cu dreptii
cuier anatomic cristalizat pentru rochia neagra
care se ridica inca la gong ca o cortina
un gest larg, actul doi, actul tau
inima, inima
023406
0
LO