în zorii calmi ai începutului de soare

cu fluture pe coapsă preling pe lângă tine un parfum de așternut copt îmbrățișările nu mai erup doar se răsfață aș culege din pom amintirea noastră înainte ca frunzele să se ususce în devălmășia nopților n-am amintiri cu tine de-nghițit cu lacrimi ca pe cortizoane n-am nici curaj să-nnot printre caracatițe oarbe trimise ca soli de trecutele ispite neresemnate te caut calm prin paturi de provincie să te întreb unde sunt atmosferele dragostei cine le-a corupt și le-a pus pe șina de tren înainte ca ultima lumânare să se stingă răspund la chemarea ta din pat eu încă la fereastră ne mai luăm o dată în brațe așteptând să înceapă sezonul mulsului de soare