Alina Șandra

Orbii Piticul orb s-a ridicat A început să vadă În ochiul său intern Ochiul lumii Dar s-a împiedicat De omul orb Ce a fugit De gura lumii Și-au dat mâinile Și s-au jucat De-a

Drumuri omogene Lucrurile s-au spart în straturi omogene Și primul om universal a venerat lucrurile neomogene S-a gelozit pentru o pricină de femeie efemeră Care nu i-a fost nici amantă și

Mărul A venit un om și m-a întrebat Dacă sunt neom Eu i-am explicat Marea diferență Dintre un bărbat Și o aparență De om degradat Marele bărbat E mărul din măr Iar un degradat E

Împăratul bosumflat Un împărat A cumpărat hârtie. Și-a împachetat regina Și a aruncat-o După pat. Ea nu s-a supărat. L-a întrebat: Te-ai însurat cu mine De ce m-ai alungat

Pietrele Pietrele au spus despre noi Cum că am fi pietre Și noi le-am amăgit zicându-le În trepte Că suntem doar statui din aur și granit Nu suntem pietre Suntem o eternitate a

Strugurii din struguri În livada cu struguri s-au strâns un fel de fructe feminine cu prelungiri de lire printre frunze și-n cap cu mărăcini De araci erau spânzurate femei și se întindeau