Poezie
Banal remember
1 min lectură·
Mediu
întoarce-te să înțeleg că tot ce am trăit
nu devine un banal remember
doar acum șoptesc stupid că mă pierd încă sub pielea ta
caut ochii cu mâini de oarbă
licărirea lor turcoaz s-o lipesc în album
să nu mă cerți
îl mai am
îl mai deschid uneori
mai am acolo inima ta prinsă în ace de siguranță
lângă fântână am desenat pasul tău
în apă regăsesc chipul ieșit parcă dintr-un amnar bătrân
nu te las să te duci
ce ai mai bun de făcut decât să mă iubești
să nu uiți palmele așezate pe tâmplele triste
mai lasă-mi noaptea asta
să-ți inventez pielea ca pe un vers
promit că împachetez apoi lacrimile
le trimit prin curier
no return
și-au mai pierdut și alții sufletul
hai noaptea asta cu stele
mai am făgăduințele tale
tatuate pe retină
și dor
dor
ca și cum tot ce am trăit nu devine un remember banal
001678
0
