Îngeri fără aripi

mult timp am crezut că oamenii sunt îngeri trimiși de un Dumnezeu frumos cu barba albă jos pe Pământ așa îmi spunea mama când eram mică întrebam mereu cine și ce suntem îngeri spunea ea credeam plăcinta creștea în cuptor ca printr-o minune tata o săruta pe umăr lumina intra pe fereastra noastră mică îmi mângâia părul lung ce frumoasă ești nu eu tati păpușa uite am pieptănat-o i-am pus o fundă mare albă tu tu tot ce e mai alb în lume da tati îngeri mami? da, iubire ce suntem noi? ființe care nu înțeleg niciodată ce sunt oameni singuri triști bunica spunea că suntem îngeri fără aripi Dumnezeu ni ne-a luat că am zburat prea sus da, prea sus sau prea jos