Mediu
când nu mai poți să scrii nimic pentru că totul a fost spus, simțit, gândit, scris, comentat
doare
dacă iubești, cineva înaintea ta a mai iubit
dacă urli, cineva înaintea ta a mai urlat
dacă simți, cineva a mai făcut-o și altădată
dacă dorești, e vechi sentimentul
dacă scrii, tot ce ai mai adânc, mai prețios a mai fost scris
dacă te căsătorești, toată lumea e căsătorită
dacă ai copii, nu ești nici prima și nici ultima
dacă plângi, toată lumea a plâns
dar dacă ești tu, așa cum sunt eu, nimeni nu poate fi
frumos, urât, mic, caraghios, splendid, uriaș, obosit
mamă, soră, fiică, soție, nepoată, iubită, prietenă
lacrimile pe care le plâng acum sunt doar ale mele și iau pe ele drept de autor
ceea ce simt când te sorb din fiecare colț de lumină, e doar al meu
iubirea e ceea ce dau eu și nu poate fi luată cu copy paste
când scriu, dragostea, gândurile, visele, inima se transformă toate în cuvinte și ies din mine așa cum se aruncă un pui de pasăre în gol atunci când știe că trebuie să învețe să zboare
întinde aripile peste toată lumea
atunci sufletul meu născut din cuvinte devine un pui de vultur care ajunge cumva la cei care simt, gândesc, iubesc, trăiesc și mor la fel ca mine
în fiecare zi
024.890
0
