Poezie
Despre cum imi inchipui Timpul
1 min lectură·
Mediu
Imi inchipui Timpul
ca pe o material in care
suntem infasurati si desfasurati,
cu o anume ritmicitate pe care numai cineva
din exteriorul sistemului nostru de referinta
o poate surprinde.
Uneori, insa,
trecem dincolo de materialul
in care suntem inveliti
si ii atingem pe ceilalti, imbracati in Timp
rosu, sau albastru, sau alb,
oricare culoare,
desigur, fiecare percepand culorile diferit,
deci Timpul celorlalti
diferit.
Alteori ne trezim infasurati in Timp
alaturi de cineva de care
ne apropie miscarea valului de material,
ulterior ne departeaza
sau ne contopeste,
in functie de compatibilitatea
celor doua tipuri de texturi de Timp,
conform unor legi banale
de fizica si chimie.
Se intampla inevitabil sa disparem, fizic,
prin moarte. Ramane insa
materialul in care am fost infasurati,
pe care se poate ghici forma noastra
spirituala, ca un altfel de corp,
continuandu-si traiectoria aleatorie
(sau perfect tintita).
Exista o foita de Timp.
Ca si cum Timpul meu
s-ar imbraca intr-un alt Timp,
al tau, apoi in alta foita de Timp,
al prietenilor,
si foita mea de Timp imbraca
Timpul parintilor mei...
Iti inchipui cum ar arata o schita?
085.270
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alina Manole
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 182
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 39
- Actualizat
Cum sa citezi
Alina Manole. “Despre cum imi inchipui Timpul.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alina-manole/poezie/23855/despre-cum-imi-inchipui-timpulComentarii (8)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MD
Alma, in ultima vreme scrii despre timp...
Uita-l! :-)
Uita-l! :-)
0
AMIti multumesc. Astept sa ma invaluiesti in timpul tau, albastru?
Si daca am avea dreptate? :)
Timpul ca unda si corpuscul, irizand culori la trecerea dintr-un spatiu intr-altul?
Si daca am avea dreptate? :)
Timpul ca unda si corpuscul, irizand culori la trecerea dintr-un spatiu intr-altul?
0
AMDa, intotdeauna sunt in contratimp.
Cu nasterea, cu iubirea.
Numai cu moartea nu.
Si, cum spunea Jeni, numai moartea e
\'desavarsita si perfecta\'.
Dar si moartea e Timp.
Cu nasterea, cu iubirea.
Numai cu moartea nu.
Si, cum spunea Jeni, numai moartea e
\'desavarsita si perfecta\'.
Dar si moartea e Timp.
0
MBnteresanta viziunea asupra timpului
eu iti dau o stea de pe cer
ca alta nu am
eu iti dau o stea de pe cer
ca alta nu am
0
APCitesc acum aceasta poezezie. Poate cam tarziu. Eu nu i-as fi zis poezie, dar nici eseu, ci ganduri. Asta pentru ca limbajul stiintific este greu de acceptat in poezie de un om foarte atent la cuvinte cum sunt eu. Inteleg de ce ti-a zis Lapis sa fie poezie. Pentru ca are puterea metaforica necesara, in ciuda limbajului uneori nedigerabil si pentru ca ironia -asa mi s-a parut mie, ca e ironie- de la sfarsit ii da deodata un sens mai larg decat o simpla viziune a timpului.
As fi preferat o poezie scrisa cu mai putine cuvinte neologice si tehnice, dar asta n u e decat o limitare a mea. Orice cuvant e poetic daca cel care scrie ii da incarcatura potrivita.
Poate ca banalizez, dar mie poezia asta mi-a reamintit cum manevrau pe vremuri vanzatorii trambele de panza vandute la metru. O amintire fascinanta dintr-un timp cu prea putine minunui adevarate si cu prea multe neimpliniri.
Si nu e nici eseu, pentru ca acest gen presupune o respiratie mai larga si o demonstratie oarecare, pe cand aici nu ar fi fost decat niste intuitii, nici macar niste ipoteze.
P.S.
Putea sa zica oricine ca moartea e desavarsita si perfecta, ca tot nu este adevarat. Moartea e numai o etapa, un moment in ceva mai vesnic, care e viata.
As fi preferat o poezie scrisa cu mai putine cuvinte neologice si tehnice, dar asta n u e decat o limitare a mea. Orice cuvant e poetic daca cel care scrie ii da incarcatura potrivita.
Poate ca banalizez, dar mie poezia asta mi-a reamintit cum manevrau pe vremuri vanzatorii trambele de panza vandute la metru. O amintire fascinanta dintr-un timp cu prea putine minunui adevarate si cu prea multe neimpliniri.
Si nu e nici eseu, pentru ca acest gen presupune o respiratie mai larga si o demonstratie oarecare, pe cand aici nu ar fi fost decat niste intuitii, nici macar niste ipoteze.
P.S.
Putea sa zica oricine ca moartea e desavarsita si perfecta, ca tot nu este adevarat. Moartea e numai o etapa, un moment in ceva mai vesnic, care e viata.
0
AMDraga mea Melina, iti multumesc, prinde-mi o stea in panza de timp despre care scria Omer...
Draga Omer, si moartea, ca si panza de timp, are imperfectiunile ei, desi Jeni Acterian spunea ca \'numai moartea e desavarsita si perfecta\'. Sa vorbim despre moarte atunci ca o panza de moarte in care vom fi mai mult sau mai putin infasurati. Nu, nu e sinistru. Imi inchipui cum vine infasurarea in moarte, apoi desfasurarea intr-o alta viata. Poate ca ai dreptate, si panza de moarte, ca un giulgiu - poate asta e si ideea de giulgiu - are imperfectiunile ei... Numai ca noi cautam intotdeauna panza perfecta, viata perfecta, femeia perfecta, barbatul perfect si moartea perfecta.
Draga Omer, si moartea, ca si panza de timp, are imperfectiunile ei, desi Jeni Acterian spunea ca \'numai moartea e desavarsita si perfecta\'. Sa vorbim despre moarte atunci ca o panza de moarte in care vom fi mai mult sau mai putin infasurati. Nu, nu e sinistru. Imi inchipui cum vine infasurarea in moarte, apoi desfasurarea intr-o alta viata. Poate ca ai dreptate, si panza de moarte, ca un giulgiu - poate asta e si ideea de giulgiu - are imperfectiunile ei... Numai ca noi cautam intotdeauna panza perfecta, viata perfecta, femeia perfecta, barbatul perfect si moartea perfecta.
0
CS...si alteori
timpul se-nfasoara in noi,
protejand spatiile de o minte
care le-ar putea domina...
caci suntem aproape zei,
doar timpul
cu puterea lui,
ne tine departe
de Dumnezeul din noi...
timpul se-nfasoara in noi,
protejand spatiile de o minte
care le-ar putea domina...
caci suntem aproape zei,
doar timpul
cu puterea lui,
ne tine departe
de Dumnezeul din noi...
0
Nu sunt de acord cu un singur lucru. De ce eseu, de ce nu poezie?
PS: Coincidenta: am si eu un text in care apare ideea asta a timpurilor de culori diferite ale oamenilor. Poate ti-l trimit, desi nu e chiar cine stie ce. Pe curand!