Ea stă la două case de mine,
Doua case și-atât.
Cu toți îmi veți spune: Ce bine!
Însă eu vă spun că e mult.
Aceste case sunt pline
De fiare mute și gri,
Născute parcă din vine
De năpârstoci
Despre tine nu-mi aduc aminte mult
În afară de gesturi, respingeri și zâmbete,
Pe care ți le-am furat într-o noapte
A sufletului.
Îmi amintesc, printre altele,
Culoarea parfumului tău de
-Zâmbește! Da, așa…
Știi că îmi place.
Nu prea mă crezi
Atunci când
Iți spun
Că îți iubesc zâmbetul.
O fac, probabil,
Pentru că și el
Mă învăluiește,
Mă adoarme,
Și visez…
Visez la
Ploua peste strada lui Noica,
Ploua și primisem alt sens,
Ploua peste seara de toamnă
Și-oprisem al limbilor mers.
Iubito, ploua peste tine
Și-n turnuri vulcanii-s mai mici,
Te iert și te
