Alin Farcas

Să stai... uite-așa... la un fel de palavrus... cu Jay, cel ce-o arde mai rău ca Icarus, să-ți spună cum poți să te-ntinzi pân` la Soare și-apoi cum o dregi să te stingi într-o mare... cu

Ești vioară-așa, îmi cânți când îmi zâmbești.. Pari c-ai fi fata dintr-o mie de povești! Și liră ești, să cânt la tine-aș vrea Un set de partituri din existența mea. Te-ndoi ușor, plutești

Hello our dear turiști străini, And welcome pe la noi prin țară! If you arrived with jebu` plin… Most certain stați o zi ș-o sară. Călătorit-ați by the plane? Then watch out în

Așa precum sărmani desculți privesc spre-acei ce-s încălțați, Și cum un nimeni, ce-i flâmând, îi are-n gând doar pe-mbuibați... Așa și eu, secat izvor, dorind să curg ca altădat`, Vorbeam c-un mal

Dați-mi foaie de hârtie Și-un stilou ce știe-a scrie Și-oi scrijeli poezie. Dați-mi tastă nițel grie, Io plusez cu veselie Și... răsare pamflezie. Dați-mi Soare-n fum de nori, Dați-mi lume

Hai... mai țâpă două lemne pe focu` ăla... Și scurge-te-n buza cortului... Ți-oi istorisi câte ceva despre... focu` ălălalt... I-ascultă... A fost odată... și-ncă mai este... Căci mit nu-i...

De simți că ai pierdut iubirea, Să faci să nu te pierzi cu firea... Căci, ea, iubirea, oh, iubirea... O defini dânsa trăirea... O sta pe-un pian căzut în mare Cântând o dulce alinare; S-o

O, ce veste minunată dintre foițe s-arată! Chiar de-i hard-a dracu` iarna, Chiar de-i soft-a naibii perna, Dintr-un cerc round de hârtie Am tras loz de veselie... După ce deschis-am

Virusul gripei porcine, Deja știe orișicine, E fătat de-o scroafă-n Mexic Și-i mortal… ceva amazing! Nici bini ochii n-a deschis, Că s-a și văzut proscris; Și nervos fiind pe această, A

Ce bună investiție făcut-a Dumnezeu, - și-aceasta-i exclamație din gură de ateu - Când s-a gândit vecinic să rupă o costiță, Ca din Adam să facă acea mironosiță! De io-aș fi fost plămada și zeu

Când dânsul apare... `colo-n pridvoare, Până și soarele... îi face-o mică aplecare. Iar când schițează primul pas spre-afară, Chiar luna, fâstâcită, se-ascunde sub prag de seară. `Nainte să-și

“-Hai voinice, lungu-i drumul, să-l străbați o viață-ți ia, Pune de iuțește pasul, strigă-i murgului un `Cea!` Bagă-i pintenii în coaste, strânge bine hățurile, Amândoi, și tu și murgu, mai iute

Miere-n fagur "Struguraș", Vin` la mine, mintenaș, Să te beu, să-mi torni beție... Una mie... unu' ție... Dimineață să nu fie Pân' nu gust întreaga vie, Iar când sug ultimul strop, Tu să-mi

Se făcu zarvă mare-n sat, Căci toate țațele-au aflat Cum că-n oraș, pe la serate, Nu-i mai la modă pe la spate... Și-o știți pe țața românească... Nu poate vorba s-o strunească; De cum o are

Cât de important să fii, Ca "să scrii" pe agenții Că o vreme, cât o fi, Nu ai chef, deci nu mai scrii?!

Îți pare-o poză de album, Dar nu-i... e viață de nebun, Ce șade-ascuns, pietrificat, De-adânci trăiri intoxicat. La ochi de piatră de nebun, Se plimb-un pescăruș străbun Care-a văzut, în mii

"Lumea asta este mică!" Mi-a cântat o păsărică Ce zbura, de zor, se pare, Să-nconjoare... lumea mare. "Cerurile sunt aproape!" A mai zis, planând pe spate Și ținând în gheare-o

De vor, un chibrit și-un cui fură mintea orișicui! Se-ntâmpla în plină vară, când, pe-o bancă dintr-un parc, veselit din cale-afară sta... și-anume, „Dot-dot-dot”. Ședea, fiind cu

În seara asta aș vrea să te servesc la cină. Să fie și lumină, De la o lună plină. Eu, lupul cel hain because of lunul plin, Să gust un sân frumos, Cu limbi să te descos, Să iau apoi o gură din

Mă lepăd azi de frici, cu pași mici, alergători, Mă-nfig în drum deschis, de vis, ce-n veci îl voi vedea... Și chiar de câteodată viața-i un copac cu nori, Tot printre frunze, în lumină șade casa

Deasupra norilor, pe cer, E-un punct albastru, mititel. Tu ai în jeb bilet doar dus Și mult, chiar foarte mult… de spus. Din când în când, un grănicer, Slinos, dar foarte plin de el, Îți

Aștern din taste-un drumuleț, Din tină plămădit de-un domn, Poi pic în dreapta-un râuleț Și-n stânga degețesc un pom. Un plop semeț, ce stă răzleț, Certat de-un vânt nițel turbat, Și-un cuc

Dac-aș avea doi ochi de drac, M-aș îmbrăca în parpalac, Sub care să dosesc un frac Și doi pantofi lucioși, de lac. Pe lângă pantalon slim-fit, Parfum și-o pălărie sweet, Vrând să ucid, pe

Îmbrăcat în piele, stau ascuns în fotoliul din sufragerie. Să respir am uitat, Nu de alta, dar nădăjduiesc ca nicio singură notă să nu mă ocolească. Bagheta dirijorului fulgeră, orchestra