opium

asta nu-i un spectacol de suprafata, e trait prin toate arterele. zbatere pura si nu o fanfaronada insirata. poate parea un joc cu intrebari incuietoare, dar nu-i, tocmai pentru ca timpul poate raspunde in locul tau - de ce buzele uscate, de ce neastamparul, de ce ploile. argumentatia poate fi schimbata, fireste, dar ramane sensul, ticaitul, lucidul.

uite, citii-recitii, place tăietura discursului, place tranziția lingvistic/ideatic/imagistică, place cum te joci cu stările, dar tre să spun și unde nu place:
* - artificiul cesta mă gândeam să îl amenajezi cu altceva în loc de steluță
muzicalitate: se aud disonant, mai aes că repetitiv:
\"se desfăcu cu
că - că - ca
cât, cu, cum, când\"
iar cesta \"e oare cu putință să plouă\" pare en plus.
iar finalul, în raport cu ansamblu, e cam repezit compus.

și mă trase de mânecă cest text, nu mi-a tăiat elanul.
îs curioasă cum ai scrie despre absint.

Ela

Sorin sunt un prost actor și prefer bâta-n baltă iar personajele mele la fel
da timpul își permite să răspundă tâmpenia e că-l și lăsăm
îți mulțumesc înseamnă că vocile pot fi depășite

Ela
mă irita cumplit astericsul și nu m-am gândit că și tastatura poate fi explorată
finalul o finalul e știi tu cum? când te smucește cineva gen ajunge cu prostiile
e repezit și bruscat pe cât de dezamăgitor
pentru câ în loc să o iei pe cărare te întorci dincolo de geam
unde e cald și bine

mulțumesc pentru calibrare și marcaj ambele estetice ~ ce ciudat azi mă întreba cineva ce-mi doresc la poemele mele și-am spus nasuri pe geam și mâna până la cot în borcan

iar ciudat cum te te-ai gândit
am scris despre absint iar despre el pot spune că trebuie băut spate-n spate
altfel nu
apoi tot ce se întâmplă e chiar poem

iar asta e pentru tine
deocamdată
lipsesc lingurița și paharul Perigord

văzut modificările, plăcut artificiul cela, cu lăbuța în borcanul poemului, încă o dată, prin relectură. și mulțumește boema din ela pentru vizuala absintată. accept și lipsa accesoriilor la. și servesc cu bună măsură, numai la poeticul bun rămân insațiabilă.

ela

mai lipsește cheiul o cafenea mică și vântul de seară



următoarea linguriță va fi a mea:D

o voi păstra, da. și, pt decorul propus de tine, ar trebui să traduc în franceză poezia ceasta, sper să fie en accordage afectif et poetique avec toi et ton image (super)
http://www.agonia.ro/index.php/poetry/1769765/moartea_nu_este_o_înghititura_de_absint._iesirea

Ela

desigur


am citit am trecut pe acolo mă duc să caut o lampă am nevoie de decoruri
luminoase

intru și eu, cu saint-laurent-ul la încheieturi.
și zic așa: dincolo de artificii (chit că arată frumușel, așa, ca niște unde), fără de care eu am înțeles oricum psihedelismul de aici, place textul pentru că e mai înfrânat confesionismul și deci nu mai necesită camuflare din condei, ca în alte texte unde lăsasem păreri că sunt mult forfecabile și rearanjabile.
aici place pentru că te ții cap-coadă de cadru, de a-l accentua pe el și nu de a explicita psihedelismul de care spuneam. în strofa de mijloc servești scurt și ceva confesionism, dar nu în intenții terapeutice.
vezi chérie.

nu e psihedelism, aici, aș avea destule de spus despre. aici e o abia vizibilă nuanțare a scindărilor. atât. și o vagare a realului, o tentă de confuzional, dar nu mai mult. psihedelice pe site are numai dan mihuț, câteva, și chiar psihedelic-poetry, nu glumă.

merci pour ton signe, alice, la-bas.

Ela

de poezii psihedelice, 3 dintre ele, îs mai multe la dan, desigur:

http://www.agonia.ro/index.php/poetry/244020/the_serpant’s_egg

http://www.agonia.ro/index.php/poetry/244186/the_serpant\'s_egg

http://www.agonia.ro/index.php/poetry/245937/season_of_the_wolf

psihedelismul la care m-am referit, fără să îl definesc, ce-i drept, nu este cel aplicabil nici scriiturii vârtejit-neuronale și nici, să zicem, stilului pink floyd în muzică (din start nu intru în aprecieri psihologice ale termenului sau, mai limpede zis, nu mă poziționez în acest unghi de definire).
psihedelismul la care mă refer și ca să păstrez paralela cu muzica (unde are iarăși muuulte nuanțe și variante) este de tipul celui prezent în \"producții\" gen etnica sau juno reactor în zilele lor cele mai liniștite.
și anume un haos al reprezentărilor obiectelor, pe care, deși le vezi, în primă fază clar și distinct, ajungi să le reordonezi numai din nevoia de a fi capabil de a le revedea. adică joaca_cu niște straturi de reprezentare și translație, al cărei efect este de amalgamare indistinctă de senzații, impresii, păreri, deși la nivel palpabil, vizibil, așezarea în spațiu și timp a elementelor este una limpede. plus o curgere ce pare astfel ruptă, dar are coeziunea specifică alăturărilor de sincope.
eu așa am văzut construcția textului. de aceea și termenul psihedelism, în sensul pe care încercai să îl precizez, iată.
cât despre psihedelism la nivel adâncit căruia îi iese și efectul centrifugal, și efectul centripet, și efectul menghină, și efectul ironic-consolator pe lângă cel de bulversare cumva rece, de acord că e prezent în textele cui spui, ela. ca să zic bref.
p. s. eu nu am servit absint niciodată, din păcate.

mădă, pentru detalierea despre softul psihedelic, aș zice un assez bon. pentru alte dimensiuni psy, eu m-am raportat la psychedelic poetry/litterature, painting and music, totodată. și, da, la inima psihedelicului. (recomand și \"dincolo de rațiune\", stanislav groff, ceva mai științificește, dar f pe înțelesul eclor pasionați de)
apăi, eu de gustat, am doar gustat. merită.

ela

celor