Poezie
Schimbare
1 min lectură·
Mediu
o las să cadă / cu unghiile o râcâi
o trag cu dinții
până la ultimul petec virgin
închid ochii negri / închid ochii mei
prind aripi și mă târăsc cu ele tăiate
mă îndrept iar și iar spre cum și când nu mi-e locul
unde o să găsesc un sărut nou
lasă-mă singură în râul meu
să curgă peste mine ca o piele nouă
024470
0
Frumos! Dorința puternică de reînnoire admite, necondiționat, orice schimbare.
Și aceasta vine din ochi, presupunând motivul visului ca posibilitate sigură de modificare, din zbor, sugerat aici de aripile tăiate (o oarecare îndoială), din sărut (amintind neîmplinirea în plan erotic - provocator de suferință - ceea ce se presupune a fi determinat această nevoie de schimbare)și, în final, elementul purificator, apa, a cărei curgere ar salva situația: metamorfozarea într-o altă ființă. Mai pură, mai încrezătoare, mai îndrăgostită.