încheiere

1 min lectură·4 noiembrie 2006

Mediu

Azi zbor cu ultimele tale cuvinte

rănite la aripi.

Picura lichidul alb și diafan al trecerii noastre

din ele

Și-ți pun palmele pe ochi

ca să taci

Tăcerea ce taie în noi

ca în niște pietre de răscruce

așezate mereu între întrebări

azi zbor cu ultimele tale cuvinte

rănite la aripi

Și ochiul căutării mă îngheță

la indefinita, inexplicabila

graniță dintre cuvânt și pielea ta

012918

Despre aceasta lucrare

Autor: alexandra manole
Tip: Poezie
Cuvinte: 65
Citire: 1 min
Versuri: 14
Actualizat: 28 feb. 2026

Cum sa citezi

alexandra manole. “încheiere.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-manole/poezie/212407/incheiere

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Lucreția Terchilă✓4 nov. 2006

Poem sensibil; remarc \"lichidul alb si diafan al trecerii noastre\" ca o rana pura de aripi. Totusi, observ o nepotrivire în versul \"tacerea ce taie în noi\". \"A taia\" e un verb tranzitiv, de aceea as sugera \"tacerea ne taie\". Apoi trecerea la perfectul simplu în ultima strofa cred ca e o greseala de tipar. Daca nu, e mai bine sa pastrezi prezentul.
\"Indefinit\" sau nedefinit?
Sunt simple observatii la nivel de forma, dar esenta îmi place. Succes si dragi salutari la Timisoara!