Poezie
Cele două inseparabile
1 min lectură·
Mediu
Expulzez din străfunduri o talpă
Ce-ncălzea când pridvoru-l călca,
Traversând cea mai tragică rampă,
Pe când chinul începe-a mușca...
Chiuretaj crunt de lacrimi- plivite
Din al glandei sărac, biet pământ...
Îmi expun variante fardate-
Vernisaj de minciuni ce s-au frânt.
Un fidel mecanism de-apărare
Tapițând silitor, migălos,
Mutilate dorințe... Tresare
Faultat, un conflict nebulos.
Ce instanță vreodat-o să poată
Să acorde divorțul furat?
Două spirite încă ne ceartă,
Reproșând c-ai uitat, c-am uitat...
Plânsul ultim servește otravă.
Nu mai gust din a noastră cafea;
Totuși știu, când privesc vechea tavă:
Cele două mereu o vor bea.
002.453
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alexandra Alb Tătar
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 96
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Alexandra Alb Tătar. “Cele două inseparabile.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandra-alb-tatar/poezie/52975/cele-doua-inseparabileComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.