Într-o noapte-ntunecată
Sub un cer uitat de stele,
Ce prin neguri risipite
Ascund în amor mistere.
Peste norii plini de lacrimi
Adunați de-un vânt stingher,
Îngrădită-n a ei ramă
Luna
Meditând în umbra nopții
Luminat de raza lunii,
Stau, privind spre zări albastre
Cufundat în negre gânduri.
Simpla minte omenească
Nu poate a înțelege,
Cum un punct atât de mic
Într-o lume disperată
De-al fiorului prezent,
Ce cu lacrimi și suspine
Îți redă orice moment.
Sub un curcubeu măiestru
Ce în dar ne-a fost promis,
Cobora un stol de îngeri
Alungați
Dansul de noapte al stihiilor, poveri
Împacă stelele unui anotimp ciudat,
Ce lin, pe bolta albastrei primăveri
Va prevesti odată, contrastul nemișcat.
Doar o privire, și-atât
Mă pierd în
AS