Poezie
Somn
1 min lectură·
Mediu
Ușor, totul devine o linie dreaptă pe ecran
Soarele înghițindu-se grăbit
Pleoape cad în avalanșă peste mine
Adieri reci peste luna încălzită de becuri
Regine aruncate în întunericul de gheață
Vieți ce se sfărșesc
Ocolind prin cer nepăsarea mea
Nu-mi doresc să mă pierd
Pe masa de operație a somnului
Dar cu viața ca somnifer mi-e greu
Marionetă atrofiată
Încurcată între mișcări involuntare
Înconjurul lunii în patru labe
După Soare
Totul un vis
Care mă face conștient
De răsăritul în care
Trebuia să fii otrăvită lângă mine
Dar nu și acum...
Soarele s-a transformat într-o alarmă
Brusc.
002646
0
