Alex Popp
Verificat@alex-popp
„Omule, nu uita ca te asemeni cu Dumnezeu”
Nacut pe 27 ianuarie 1978 la ora 0:30.
Dar unora le place.
Pe textul:
„Carpe diem" de AIDA
N-a iesit rau, dar scoate-l pe Cezar, ca nu intra aici.
Pe textul:
„Anunț" de AIDA
Titlul si ultimele doua versuri sunt in plus.
Ultimul da textului un aer de carte postala.
Inlaturara ce ti-am spus mai sus, inclusiv esenta.
Zi-i Pentru mama si o sa-mi placa.
Pe textul:
„Arome cu fiori" de AIDA
Pe textul:
„Mi-ar fi plăcut" de Andrei Dumitrescu
Nu prea intelegi care e chestia cu economia, nu-i asa?
Zi si tu: s-a apucat de afaceri.
Pe textul:
„Investiție" de AIDA
Inflorirea nu prea are nimic cu frunzele.
Astea ar fi observatiile mele.
Sperante convertite e ambiguu fara a fi aluziv. Nu prea intra-n poezie.
Merge in general, desi limbaju-mi pare cam bombastic. Dar eu sunt adeptul unei limbi pure, asa ca nu trebuie sa tii cont, in acest sens, de parerea mea.
Pe textul:
„Așteptare fecundă" de AIDA
Dialogurile oarecum artificiale se explica prin cenaclu, ca acolo toti se dau rotunzi.
Fiecare tabara are un loc fantastic preferat, unde lumea se duce noaptea ca Huck si Tom.
Uneori esti prea poetica. Ex: totul semana a padure. Cam prea fortat, nu crezi?
Ar fi fost interesant ca noua ta prietena sa fie stafia.
Pe textul:
„Casa Parasita" de Elena Enache
Eu as fi pus, in loc de sa taie, sa spintece. Parca e mai putin tocit.
Pe textul:
„prima emotie" de Vlad
Pe textul:
„Rege La" de Alex Popp
Sfarsitul e autoironic si merge, de ce sa nu mearga.
Am incercat si eu o varianta in care am pus si rima:
ploaia-mi alearga prin ganduri
si-mprastie randuri
idei
incerc sa prind intr-o mana
un strop de lumina
ploaia haina
nu lasa nimic sa ramana
nesters pe alei
Din pacate asa se pierde ironia cu sireata. Asa ca tot varianta initiala e mai buna.
Pe textul:
„nostalgie" de isabela barzoaga
Nu inteleg de ce rod pe cineva arhetipurile in pantofi, da eu sunt eu si tu esti tu.
Ultimele trei versuri ale primei stofe mi se par fortate. Pre putin continut pentru atatea cuvinte. Eu le-as sterge. Mai ales ca pana la urma gasesti peronul de poti sa pleci cu el.
Pe textul:
„Balada trenului-musca" de casandra holotescu
Mai intai, daca poezia asta e o parodie, atunci nu mai citi mai jos ca n-ai de ce.
diferite cai? e ridicol; poezia nu admite imprecizia decat daca este aluziva. Asta de aici pare mai mult pusa din necesitati de metrica si de rima.
Strofa a doua e clar parodica. E buna desigur. Foarte buna. Dar ce te faci ca strofa a treai schioapata saraca. Daca poti refa-o, daca nu sterge-o. Nu e nevoie de ea. Celelalte sunt destul de semnificcative in ele insele.
Daca te hotarasti s-o refaci iata unde scartaie:
un strop ce spala fapte mari - iar o imprecizie fara aluzie.
e tot ce-mi... - ritmul se schimba in acest vers, si in mod neplacut, asta din cauza cezurii dupa e tot.
ultimul vers mi se pare gratuit, prea lung(12 silabe)si cu un verb (sa inunde) care aduce o muzicalitate proprie lui, care desi intra in ritmul tau iambic, parca distorsioneaza cumva discursul.
Pe textul:
„un strop..." de Dumitru Cantea
Abundenta de consoane sonore. Verbe la timpuri tari. Ce-mi place mie la o poezie despre tinerete si iubire.
Si titlul extrem de reusit. Totul e viu aici.
Pe textul:
„Tinerețe pulsând" de Iulia Otilia Lazarescu
Da vad ca e serioas problema cu vodka asta.
Cum e corect in romana?
Pe textul:
„UNA PE ZI DE Y (1)" de Ioan Dan
Am insa niste observatii de facut.
Rima. Taram rimeaza(sau, ma rog, asoneaza) cu fum si poti sa le faci nearticulate daca vrei. Daca vrei si celelalte locuri fara rima se pot rezolva, nu stiu insa ce-ai dorit tu sa fie. Oricum are muzicalitate poezia si asta e indeajuns.
Explicatiile in plus. Imi simt...
Personificarea sortii pare artificiala.
Dar astea nu stiu cum pot fi rezolvate, ca ar afecta intreaga structura a poeziei.
Pe textul:
„Sunt singur..." de Geronimo Trascau
popa prinde peste.
Mai omule,
ce zice el e o momeala.
Ca d-aia e pescar de suflete.
Are ceva original poezia asta si de-aia-mi place. Dar parca e prea prozaic construita, fara o muzica interioara. Poate ca nici nu-i necesara, ca si-asa subiectul e strident.
Pe textul:
„Spovedanie" de Negru Razvan
Pe textul:
„Voyeur 2" de Radu Tudor Ciornei
Asa da. Ca nu prea am chef sa comentez unde nu pot sa dau cu piatra.
Pe textul:
„Trezirea de dincolo" de pop romeo
Pe textul:
„Poveste fără de mine" de Paul Bogdan
Mai intai pornesti muzical, apoi gafai prozaic incremenind in rasturanari de bolovani.
Te apuci mai incolo sa dai drumul la paradoxuri nefericte: setea dupa mare.
Si o dresesi cu versu\' din urma. Da scaparile de mai sus nu se iarta.
Ia-n uita-te la drogata de mai jos, ca cel putin nu emite paradoxuri fara valoare, daca nu-mi zdrangane urechile cum as voi.
Pe textul:
„Poveste fără de mine" de Paul Bogdan
