Poezie
PLOAIA DE IULIE
1 min lectură·
Mediu
Am chemat ploaia de iulie
Varsindu-mi lacrimile de durere din norii pufosi,
Am tremurat in mijlocul padurii
Asteptind sfirsitul fulgerelor din ceruri,
Am alergat printre spini si deserturi
Ca in final sa ma ghemui in culcusul ursoaicei,
Am trimis porumbelul alb la tine
Dar tu i-ai retezat aripile
Ca sa nu mai auzi de mine;
Am urlat ca un lup trist, la norii intunecati
Speriat de chipul tau crud,
Am spart laleaua neagra de sticla
Chemind toate furtunile prin morile de vint,
Am imbratisat trupul naturilor
Dar ochii lor mi-au sorbit puterea,
Am asteptat ca in timpul ploii
Stejarul batrin sa-si implinte crengile in mine,
Am crezut ca intunecimea
Isi va arunca fiarele peste mine,
Dar nici o clipa nu am vrut sa cred
Ca doar o privire de-a ta
Ma va inlantui in durere,
Si am plins continuu
Pina cind norii din cer
S-au stors peste tine.
002.527
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Alex Marius Podariu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 148
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 25
- Actualizat