Poezie
Cioburi
1 min lectură·
Mediu
Sunt un pahar uscat pe marginea mesei
tanjind insetat dupa o lacrima
sau o ploaie.
Sunt o proteza de sticla,
care se framanta increzatoare
in cimitirul nevrozelor existentiale.
Sunt amprenta rectangulara lasata pe perete
de oglinda afumata care s-a spart
la cutremur.
Astept un semn izbavitor care
sa dea un sens inutilitatii mele
sau macar sa-mi transceada
amintirii.
034472
0
