Alena Haiduc

nu știu nu știu nimic pe o creangă inteleaptă mi-e frică și frig strig nu știu nu știu nimic pinul astăzi e viu nu știu

puterea lacrimii e să spele și să dea o nouă cale în film hollywoodian tropotul de cai cu luna plină în cer de mai un drum pe stil jungian urletul

... bull...shit (pe scurt de cacat, prescurtat, nu plastografiat: sa ma lungesc pe pat, pe canapea, alene, fiind absolut total-total-total ex-perimat! credeai ca relaxat?! nooo) -

ți-aș cere să stingi Lampa aia pe care o ții deschisă zi - noapte spre confortul tău și numai al tău, aș prefera să aibă un scurt circuit chiar acum! îmi imaginez un cutremur petrecut cu tine,

- nu uita să dansezi! – spuse din ușă, așa cum făcea de fiecare dată cînd eram mică: îmi punea pachetul și mă gonea cu urarea să ai notele cele mai bune și nu uita să dansezi - n-am înțeles mult

asculta judas priest auzi? auditor de cobza patriotica si ateneu citeste! pink floyd si cream cititor de ode si gogol vezi. e-n biblioteca sartre la fel ipocrit inchide

sa spunem drept cinstit ne-au indobitocit aia - aceia cu eminescuromanescul - unicul daco - roman, sa spunem daca vrem sa stam drept peste si langa versul ce indeparteaza ca sa

ti s-a intimplat sa alergi catre o foaie de hirtie cu un pix sa nu iti uiti ideea, sa nu iti pierzi inspiratia? (sau planul) innebunit? si lui numai ca de data asta el a ajuns mult prea

contrar voinței lui, plutea plutea, plutea, plutea avînd un stih de tip a la ...aserehe, ale, ala belea, plutea prizînd hamei. (amagitor – al ei.) că vrei pi-un rîu