Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Jurnal

Dau din mâini și din picioare

1 min lectură·
Mediu
Am ridicat o mână, Încet. Apoi un picior din cele 2, La întâmplare. Deci sunt viu. M-am mirosit cu atenție. Nu miroase a putrefacție. Am zâmbit. 2 muște zboară pe lângă mine, muște-negre, de-alea scârboase. Dar e bine, Respir adânc, inspir la fel. Din spate vine un marfar E plin de sentimente putrezite. Oare?! Nu cred că o să ajungă la destinație. După muntele ăsta care maschează valea Trăiește o ceată de poeți. Poeți cu pistoale la brâu și baionete. Prădători de sentimente. I-am făcut semne, Cu mâinile si picioarele, Mecanicului de locomotivă. „Nu te duce-nu te duce prin pădure!” Locomotiva șuieră veselă Și se afundă inocentă prin pădurea Plină de copaci. Mecanicul nici măcar nu m-a auzit. Cum poate să dea un mort Din mâini și din picioare?! Și să strige „Atenție! Pericol de moarte!”???!!!
043444
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Jurnal
Cuvinte
136
Citire
1 min
Actualizat

Cum sa citezi

Albert Cătănuș. “Dau din mâini și din picioare.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/albert-catanus/jurnal/244825/dau-din-maini-si-din-picioare

Comentarii (4)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@vasile-mihalacheVM
Mi se pare nedrept pentru mine ca cititor să văd așa text catalogat la personale, este poezie cu adevărat de valoare și cu marca deosebită a originalității unui Poet care luptă să ne convingă mereu de contrariu: inacceptabil!
0
@noemi-kronstadtNK
noemi kronstadt
acest text este o parabola strasnica a faptului ca, pentru unii, rigor mortis nu se instaleaza imediat dupa demisia glandei pineale ,ci doar dupa un antrenament vartos prin hatisurile vegetatiei agonice
0
@anni-lorei-mainkaAM
alberto, chiar crezi ca e de rau...
pari a fi pus pe treaba, sa nu mai lasi nici vrabiutele sa ajunga pina la cei care nu se vor decit a scrie cele si mai cite
0
@albert-catanusAC
a apărut și personala asta a mea. :D
D-le Vasile Mihalache, sunt onorat de semnele dvs. Mulțumesc mult pentru apreciere, dar, totuși, consider că mai e mult până a scrie o poezie.
Noemi, toată viața mea mi-am dorit să fiu și eu un împărat. E bine totuși și împăratul muștelor. Bine că nu sunt al țânțarilor. :D. merci de citire.
Anni, sunt mereu pus pe treabă, treaba cu vrăbiuțele n-am înțeles-o, dar sper să-mi explici într-o zi cum vine chestia cu vrăbiuțele. mulțumesc de semn.
0