Adriana Marilena Stroilescu

Sa mancam branza cu rosii Inca un zbor sa ne rotim Sa bem vin de tamaioasa Fluturi roz sa ne-arcuim Nor pe-o pajiste pierduta Sus la munte-n departare Unde albastre oi au aripi Si nasc miei

Sa vina zorii fara grija sa rasara Sa-ti vad ochii zambind somnorosi Etern sa fie dimineata peste lume Cand tu obsesiv a lavanda mirosi Departe de lume zgomot si stress Blocati in inalt cu

Incolacind la nesfarsit pamantul Suvoi se scurg in lacrimi necuvinte Oceane ineaca transparent orasul Sticloasa iarba verde pe morminte A mai murit un om si cerul cade In curcubeu de gri peste

Saruta-ma velur de zori pe umeri roua Si infloreste-ma portocaliu cu soare Culori sa ma saruti marunt cu dintii In dimineti fara sfarsit la tarm de mare Saruta-ma cu acuarele pete de lumina Si

A existat candva la tarm un tarm de mare eflorescent fluid accidental de roci cu sare clepsidre de guvizi spargand in adormire morman de vorbe goale cu iz de nemurire Volute-albastre slefuind

Traim, inflorim, daruim, risipim ardem ploi de clorofila anotimp rotund pe umarul carbonizat al cuvintelor campuri mimetice inflorescente carnoase de fildes osul innecat palatin in cerul

pentru ca intregul sa nu dispara cand Atlantida s-a scufundat se pare ca a fost salvata cifra doi EL a facut un salt spre inafara de pe spinarea unui tablou ecvestru pictura in ulei de spada

Milioane de blitz-uri magnetizeaza Tapiserii flamande-n ochi de ceata Fenocristale de grafit cameleonic Octasilabe-n simfonii de dimineata Milioane de blitz-uri strapung orb Interzise culori

\"O sa existe tot timpul romantism pe lumea asta pentru cei care sint demni de el\" - M. Ralea - Sa culegem zori de zi Si sa ne spalam pe

Ii place cafeaua rece si de doua saptamani toate canile stau pline ca la casa de nebuni asteptand cu-nfiorare parfumate si zglobii sa le ia dulce caimacul in ziua cand va veni si mi-e

Eram cea mai frumoasa nimfa si ma numeai Amadriada cand ma chemai in visul tau rugandu-ma sa-ti cant Balada viorilor ce modulau acorduri fluidizand sticlos rasini sfasietor in noptile

cuisine francaise la maica Amadriada restaurant non-stop Meniu pentru luna iunie: Aperitiv de primavara [Rubaiate de Omar Khayyam] Se ia sufletul, se pune pe masa, se desface in

OFF/ON privesc surazand butonul dreptunghic ochiul ciclopic clipeste la randul sau surprins isi schimba culoarea din verde-n roz-albastru deflector crisalidic de cuvinte in univers extins ma

Cantec soptit te-adorm mereu Descant culori din curcubeu Sa te inalte dincolo de nori Sa poti atinge una din culori Un verde cum e crangul inflorit Rosul din maci in lanul

Esti steaua mea norocoasa In primavara nebuna de flori Esti inger din coasta de demon Si lacrima-n roua albita de zori Esti vantul ce-alearga mistere In plete si ploaie de vant pe afara Fraged

\"Puterea universala a muzicii este dovada evidenta a nevoii de armonie a sufletului\" - U. Fuscolo - Te-astept iubite dincolo de lume In tara de balada cu multi

Cinstit sa impartim de-acum incolo Fructoze-n anotimpul care ne-a ramas Sa-mi daruiesti risipitor tandretea ta Cind zori de zi se zbat fragil in ceas Spargand in roua coaja diminetii Cristal

Comprese de tei peste ochiul de sticla si beton al orasului gropi de biserici surpate in noi la fiecare colt de strada anaforeza de culori sta gata sa izbucneasca apocaliptic

rostogolesc în gânduri amintiri cristal de cuarț în fumul de țigară cu sălcii verzi ce numai pentru noi electrizau trotuare-n primavară mirări de apendice–n litosferă cu vântul ce ne-mprumuta în

NH4NO3 = N2O + H2O dulce ca mierea e glontul patriei ingrasam pamantul cu oameni trecand milimetric pe langa moarte un halat alb, un caiet de insemnari si o cascheta de nu se stie ce

ne-a tampit puful de plopi ne-a innebunit pe toti ne-a intrat in nari si-n ochi ajungand pan` la chiloti amagim din nou cuvinte stransi gramezi pe la terase rasucim vorbe pe deget papiote