Poezie
Necuvintele primaverii
1 min lectură·
Mediu
Incolacind la nesfarsit pamantul
Suvoi se scurg in lacrimi necuvinte
Oceane ineaca transparent orasul
Sticloasa iarba verde pe morminte
A mai murit un om si cerul cade
In curcubeu de gri peste trotuar
Taceri abrupte serpuiesc pe strada
Cheaguri de zarzar cu miros amar
Ce-nvaluie fara de griji planeta
Ciresi de doliu-n echinox pagan
Cu flori spargand ferestre oarbe
Instrainata-n bocet nerostit raman
Sa port etern povara ghilotinei
In despartiri de cei ce nu mai sint
Cu insomnii de condamnari la viata
Diluviu-n radacini pe talpi de vant
Incolacind la nesfarsit pamantul
Suvoi de lacrimi scurse necuvinte
Potop de sferoid inlantuind orasul
In cruci si lemn peste morminte
043.576
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 108
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Marilena Stroilescu. “Necuvintele primaverii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-marilena-stroilescu/poezie/77142/necuvintele-primaveriiComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
ICAmadriado, de ce esti trista? Esti frumoasa oricum, asa sa stii!
Uite colo, cum stii a invarti si lacrimile pe deget!
Cu drag!
Uite colo, cum stii a invarti si lacrimile pe deget!
Cu drag!
0
AS\"Nu te teme de clipa!\" spunea Tagore, asa canta glasul eternitatii. Am invatat sa nu ma tem, dar moartea unui om ma micsoreaza intotdeauna de ca si cum eu as reprezenta intreaga omenire...
Si totusi in om moare doar ceea ce poate fi perceptibil celor cinci simturi, iar ceea ce se afla in afara acestor simturi, ceva imens, cu neputinta de inchipuit, ramane viu.
Si totusi in om moare doar ceea ce poate fi perceptibil celor cinci simturi, iar ceea ce se afla in afara acestor simturi, ceva imens, cu neputinta de inchipuit, ramane viu.
0
AS“Ploaia cand perdelele-si adie
Peste blanda firii armonie,
Uda si lalele prin gradini
Si-n pustie sterpii maracini
Daca vezi un om prea fericit
Pe-altu-adanc in inima mahnit,
Mai asteapta-o vreme, cat tarana,
Le-o goli de creieri capatana,
Si ursita sterge-va in praf
Treptele dintre stapan si sclav”
Saadi
mi-e dor de tine...
Peste blanda firii armonie,
Uda si lalele prin gradini
Si-n pustie sterpii maracini
Daca vezi un om prea fericit
Pe-altu-adanc in inima mahnit,
Mai asteapta-o vreme, cat tarana,
Le-o goli de creieri capatana,
Si ursita sterge-va in praf
Treptele dintre stapan si sclav”
Saadi
mi-e dor de tine...
0
Sa ne-amintim de \"sticloasa iarba verde pe morminte/
cu insomnii de condamnari la viata/cheaguri de zarzar cu miros amar/in cruci de lemn peste morminte\"