Tablou fara rama

da, este un tablou fara rame, un spatiu in \"movimiento\", se revarsa si se revarsa;

sper sa fie altii mai obiectivi, eu m-am lasat prinsa de atmosfera si subliniez un vers care mi-a placut in mod deosebit

\"aerul ce imparte artistic in doua jumatati infinitul\"

si,
eu iti multumesc! nu ma mai coplesi , te rog...tu esti cea care ofera;

cu simpatie, ama.

Betie de imagini... probabil ca doar atat... \"intestinul casalotului \" e cireasa de pe acest tort eclectic... \"unghii de gnom \"... cum sunt aceste unghii?

Asa a fost sa fie titlul acestui poem desi mie, nu stiu de ce tare imi mai plac tablourile cu rama, si ramele barcilor si ramele ferestrelor ba chiar si ramele ochelarilor mei, doar ramele oglinzilor nu-mi plac, ele trebuie sa fie intotdeauna libere, lipsite de orice constrangeri pentru a putea reflecta cat mai bine imagini cu noi…

Topai cantand culori pe fluier de picior
Si n-o sa-mi fracturez nici un oscior
E semn de bine daca Liviu Nanu te remarca
Vaslesc si eu cu oamenii-poeti la barca

Unghiile de gnomi sint ca niste picaturi de ploaie in forma de lacrima. Ele sint frumos rotunjite la capat, fara asperitati si au eclectismul discursurilor lui Cicero cu o nuanta predominant platonica, iar atunci cand le privesti nici nu stii ce sa faci, sa razi ori sa plangi pentru ca asa cum exista lacrimi de tristete exista si lacrimi de bucurie. Unghiile de gnomi scormonesc de zor, aproape insesizabil cautand culori prin inima pamantului si visand la armonia universala iar apoi, daca esti cuminte vin tiptil-tiptil in poezia ta.Sa-mi spui cand ajung la tine...

:)

superb superb in sfrashit ceva bun pe aici ... scri ca mine d-na , din stomac ca Glenn Gould la pian, nu din creer , de acolo pot totzi- romanii au harul scrisului dintr-o menire mesianica ... mai scrie, e loc in toate cele 13 dimensiuni
Adrian

ps . pot umil sa trimet textul la prieteni de vorbe in canada? daca treci pe la Albi-Frantza vezi muzeul Lautrec , not bad at all- uneori se shi plinge in fatza tablourilor

Scriu cu \"B\" si cu Bach, si cu Beethoven si cu Brahms, onorata de o astfel de comparatie cu cel mai celebru muzician canadian asa zis \"clasic\" al secolului XX, regretatul Glenn Gould, uneori chiar ma simt precum acea \"Trilogie de la solitude\", m-ai coplesit. Poti sa trimiti textul, dar nu umil, multumesc pentru gentilete, ci cu fruntea sus si zambetul pe buze, cu suflet din sufletul meu pentru ca ai o intuitie si o sensibilitate intr-adevar iesite din comun daca ai reusit sa ma ghicesti atat de bine, esti cumva magician?!...

amadriada

nu-s magician ci ma joc ca shi tine cu vorbele . caut octavele provocative , arta insultei s-a pierdut de mult in evul mediu la inventarea ghilotinei shi a usturoiului, am mai ramas o mina de cunoscatori ai mestesugului scarpinind dupa litere putrede, dupa glume fara perdea in Braille , bucuria scrisului ma tzine in viatza ca un pendul cu arc, simtzi ? inca putzin e sase ...
succes la muzee !

Macar o singura zi, macar pentru un ceas fericiti. Atunci nu pot sa stranga fericirea aceasta in ei, avari, asa cum iti inchizi cu lacat durerea. Fericirea se cere spusa, se cere imprastiata, altfel e tot asa de insuportabila ca o suferinta. Ma bucur de bucuria ta, ea vine dintr-un million de forme ca si arta, si pendule si ghilotine, avem nevoie de marea , unica si nesfarsita dragoste, prietenie, realizare, muzica, pictura si descoperire, dar avem nevoie si de lucrurile marunte, ploaia din fereastra, curcubeele duble, suspinul draperiei, seminte care se prind, rasar si infloresc, toate acele lucruri care-ti inalta inima si transforma cea mai posomorata zi intr-una pe care merita s-o traiesti. Cred ca ma voi apuca sa caut bemolii, sa adancesc macar cu o jumatate de ton toate culorile sufletului. SIMT!

Cu simpatie,
amadriada

p.s. Eu tot mai cred ca esti un magician!