Poezie
Noapte bacoviana
1 min lectură·
Mediu
Iubitule
nu mai e nici un mort in oras
i-a luat Bacovia pe toti cu el
si i-a inchis cu cheia verde
intr-un cavou uitat de cartier
sintem doar noi cei doi intarziati
din toamna dezgolita de mister
cand frunza-si ia adio de la ramuri
si corbul negru se roteste-n cer
imi spui din nou ca trebuie sa pleci
ma-ngroapa-ntr-o lacustra glasul tau
si ploua-afara melancolic despartirea
albastrele himere fara pareri de rau
hipnoza-n panta rhei visand reantalnirea
spirala-n somn pe foile de calendar
din asteptari care tes panza Penelopei
cu flori ce putrezesc de-atata apa in ierbar
Iubitule
nu mai e nici un mort in oras
i-a luat Bacovia pe toti cu el
sa inmulteasca algele din Atlantida
in toamna dezgolita de mister
044.497
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 124
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 22
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Marilena Stroilescu. “Noapte bacoviana.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-marilena-stroilescu/poezie/80668/noapte-bacovianaComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
GVGVGelu Vlașin✓Bacovia se simte flatat, cred, in timp ce poemul uitat rasare din nou printre mormanele postmoderne ale scriiturii uzuale. Sa nu cadem totusi, prea des, in desuetudine...
0
MPDistincție acordată
,,sintem doar noi cei doi intarziati
din toamna dezgolita de mister
cand frunza-si ia adio de la ramuri
si corbul negru se roteste-n cer
imi spui din nou ca trebuie sa pleci
ma-ngroapa-ntr-o lacustra glasul tau
si ploua-afara melancolic despartirea
albastrele himere fara pareri de rau\'\'
Un comentariu pe măsura poate mai tărziu!
din toamna dezgolita de mister
cand frunza-si ia adio de la ramuri
si corbul negru se roteste-n cer
imi spui din nou ca trebuie sa pleci
ma-ngroapa-ntr-o lacustra glasul tau
si ploua-afara melancolic despartirea
albastrele himere fara pareri de rau\'\'
Un comentariu pe măsura poate mai tărziu!
0
RMMa prafuise timpul dormind peste hartii
se intindea noianul de unde nu mai vii
o umbra, in odaie, pe umeri ma apasa
Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era.
Poti sa te culci, e ora si noaptea intarziata
Vei scrie altadata orice si tot nimic
O umbra esti acum si poate pot sa te ridic
Lasand odaia goala si lampa afumata
se intindea noianul de unde nu mai vii
o umbra, in odaie, pe umeri ma apasa
Vedeam ce nu se vede, vorbea ce nu era.
Poti sa te culci, e ora si noaptea intarziata
Vei scrie altadata orice si tot nimic
O umbra esti acum si poate pot sa te ridic
Lasand odaia goala si lampa afumata
0
ASGELU
ma bucur c-ai lasat un semn de apa
al trecerii prin ploaia asta a mea
naiv ma infloresc torential cuvinte
cand cineva imi mai deschide pagina
MARIA
intre portocaliu si verde potop de lumina
aversa inunda siroaie flori galbene de stea
la streasina de suflet ma scurg intr-o oglinda
culori cu chip din amintirea amintirii altcuiva
RALUCA-STEFANIA
iti multumesc de comentariu
ma duc sa dorm intr-un acvariu
dar te mai tog o data nu uita
saluta-l pe artar din partea mea
Cu drag,
Amadriada
ma bucur c-ai lasat un semn de apa
al trecerii prin ploaia asta a mea
naiv ma infloresc torential cuvinte
cand cineva imi mai deschide pagina
MARIA
intre portocaliu si verde potop de lumina
aversa inunda siroaie flori galbene de stea
la streasina de suflet ma scurg intr-o oglinda
culori cu chip din amintirea amintirii altcuiva
RALUCA-STEFANIA
iti multumesc de comentariu
ma duc sa dorm intr-un acvariu
dar te mai tog o data nu uita
saluta-l pe artar din partea mea
Cu drag,
Amadriada
0