ALAdriana Lisandru
Verificat@adriana-lisandru-0026649
născută în data de 5 septembrie 1971, în comuna Români, județul Neamț. actualmente, domiciliată în Brașov. în 2007: debut editorial cu volumul de versuri „De-a Baba Oarba” – editura Arania (Brașov). în 2008: poezii publicate în Antologia „Freamăt de timp”, editura 3D (Drobeta Turnu Severin); Antologia Cenaclului literar „Virtualia” (Iași);…
dar, dacă editorul dorește să taie un cap, să-l taie pe-al meu.
poemul mi-a plăcut și mulțumesc pentru dar...
ultimul vers (sau ultimul acord) vine să împlinească nespusele.
Pe textul:
„Depășind confuzia" de George Pașa
mulțumesc!
Ștefan
cum ar arăta?
probabil... sobră, la costum, cu cravată...:)
Pe textul:
„astenii infantile" de Adriana Lisandru
mulțumesc pentru lectură, Victor.
Pe textul:
„astenii infantile" de Adriana Lisandru
cu drag
Pe textul:
„grădini suspendate" de Adriana Lisandru
frumos!
Pe textul:
„curs de fotografie oarbă" de cezara răducu
dar, fiindcă tu spui că „cititorii care-mi iubesc poezia” (Doamne... miluiește-mă!) mi-au simțit lipsa, spune-le că îi rog să mă ierte.
pentru că și eu mi-am simțit lipsa. cred că e momentul să recunosc asta.
Pe textul:
„de-a-ndăratelea" de Adriana Lisandru
Angela,
vă mulțumesc pentru lectură și intervenții, mă bucur mult că v-ați oprit aici.
Pe textul:
„de-a-ndăratelea" de Adriana Lisandru
Pe textul:
„Lansare "Visele doamnei Pachet"" de Anni- Lorei Mainka
Recomandatmulțumesc.
și iartă-mă pentru întârziere.
Pe textul:
„melcul" de Adriana Lisandru
intriga: primele două strofe (teatrul și artiștii săi - o alegorie a ființei umane, cu toate căutările din incipitul vieții);
desfășurarea acțiunii: următoarele două (aici e zona forte a poemului, mărturisirea, dezvăluirea țintei);
deznodământul/concluzie: strofa ultimă (venind asemenea unei expirații după efortul urcușului).
Mă bucur că am ajuns la poemul acesta, după ce le-am citit pe celelalte trei postate recent. A venit, cumva, ca o limpezire… așa că las o stea aici.
să nu uit! titlul e grozav.
„m-au iubit toți și nu m-a iubit nimeni” – mulți au gândit sau au simțit asta, puțini au avut curajul să o spună.
Pe textul:
„m-au iubit toți și nu m-a iubit nimeni" de maricica frumosu
„de foarte multe ori timpul poartă ochelari de cal, dar nu întâmplător, ci puși cu mare grijă de ocultistul din noi...”
mare dreptate aveți! ați atins un punct nevralgic.
Ștefavia David,
e ok. și-un ok... dar totuși... de ce... patetic? din cauza lacrimei? :)
Pe textul:
„dezlegare" de Adriana Lisandru
Pe textul:
„postludiu" de Adriana Lisandru
Recomandatși... aveai dreptate în ce privește ultimele două versuri(sau trei au fost?) din vechea variantă. le-am dat deoparte fără menajamente. :)
mulțumesc pentru citire și sfat.
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
cât despre „mai târziu”... ehei, că bine zici tu! :) vedem noi. mai târziu...:)
P.S. mi-a plăcut mult „rabla” ta!
Pe textul:
„postludiu" de Adriana Lisandru
Recomandateste ori ba? am aduc ceva modificări textului.
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
cred că, deocamdată, mi-e de ajuns. mulțumesc.:)
Raul,
s-ar putea să ai dreptate, în ce privește sublinierea. mai vedem, ne mai gândim,
ne mai relaxăm... :)
Pe textul:
„o foaie de hârtie și-un pahar" de Adriana Lisandru
mulțumesc că ai trecut pe aici, mă bucur că ai găsit ceva pe placul tău.
Pe textul:
„ultima viziune" de Adriana Lisandru
mulțumesc, mă bucură această reîntâlmire! cred că, între timp, și eu am pierdut anumite lucruri, mă duc să-mi repar greșeala.
Pe textul:
„arămie" de Adriana Lisandru
mulțumesc. :)
Pe textul:
„arămie" de Adriana Lisandru