Poezie
Insusirea integrala
1 min lectură·
Mediu
Am argumentat,
Pe masura priceperii mele,
De ce monstrii nu gandesc.
Nici nu sufera.
Am trezit spiritul
Aliajului astral.
Norii de ploaie coborasera,
Au urmat momente de tacere.
Incepusem sa ma rusinez.
Inaintam pe un culuar stramt,
Cum nu crezusem ca poate exista.
Dar era singura masura inteleapta.
Nu din rautate!
Mi-am amintit
Ce trebuia sa fac!
Gasisem solutia de evitare a dezastrului.
Asa ar fi fost normal.
Un sarpe se ruga de fiece trecator
Sa nu-l lase prada mortii,
Voi m-ati tradat!
Am auzit cu propriile urechi:
Domnia unui sarpe mai puternic.
Un gust amar ma urmeaza...
Cu Dumnezeu
Am facut de multa vreme pace.
Eu le visam binele,
Ei imi pregateau moartea!
Imi fac bilantul sacrificiului...
Vinovatii se erijeaza in acuzatori.
Au inima inghetata ca moartea...
Cel mai mare dar
Facut mie!
023.009
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 134
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Adriana Camelia Silvia Popp. “Insusirea integrala.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/adriana-camelia-silvia-popp/poezie/27521/insusirea-integralaComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
APDaca nu gandeste, nu sufera, ca de unde sa stie ei ce-i aia?
Asta-n loc de dubito, ergo gogito, cogito, ergo sum.:)
Asta-n loc de dubito, ergo gogito, cogito, ergo sum.:)
0
Da, sarpele se roaga de trecatori...