Poezie
Goblen
portret cu firu-ntins
1 min lectură·
Mediu
te trăgea ața...
nu mai cădea nimeni pe scară
administratorul își dăduse demisia
moment electoral cu parfumuri liricoide
una-n lift îți dă brânci și tot ea te-njură
de ce poftești lumea să suie
dă brânci dă din coate trosnește la gioale
\'tu-i paștele mamii ei de civilizație
să-ți stea manierele- n gât domnișoară
coboară pufnind la un etaj oarecare
te trăgea ața...
te plimbai cu titicarul
orașul se producea pe traseu în reprezentații absurde
românia desculță cu urme de ace marcându-i o venă
privește orb nu știi ce zărește dincolo de retine
și urlăăăăăă
cineva deodată face lumină
loc faceți loc
românia coboară la unirea
te trăgea ața...
frângeai zilele-n două
pâini aburinde fierbinți
n-apucau să îmbătrânească mușcai secunde cu poftă
plămădeai piese de șah din minute
le așezai pe o hartă a lumilor dispărute
potriveai cu minuție culorile curcubeului
ascultai respirații numărai fluturări de pleoape
coborai într-un vis cu lupte de stradă
te trăgea ața
înspre lumea nebună, nebună, nebună...
025640
0
In concluzie, a iesit un sunet bun de pe firul intins.